Relaxare prin muzica
Se spune ca muzica bucura sufletul. Si daca te grabesti sa cataloghezi aceste cuvinte drept o zicala depasita, trebuie sa stii ca studiile stiintifice te vor contrazice. Ele au demonstrat ca muzica actioneaza direct asupra bunastarii fizice si mentale.
Probabil ca ai auzit deja de „efectul Mozart” – acel studiu desfasurat in 1992 la Laboratorul Centrului de Neurofiziologie a Invatarii si Memoriei de la Universitatea din Wisconsin, Statele Unite, care a demonstrat ca, ascultand timp de zece minute o sonata pentru pian de Mozart, potentialul de concentrare si judecata creste timp de cateva minute cu aproape 50%.
De atunci, experimentele s-au succedat fara incetare, iar concluziile lor au fost surprinzatoare: muzica poate determina cresterea productiei de endorfine („moleculele fericirii”), poate regla bataile inimii si presiunea sangvina, poate intari rezistenta fizica si chiar restabili functia limbajului in cazul unui creier afectat. De fapt, a asculta o ora si jumatate de muzica linistitoare pare a avea acelasi efect cu absorbtia a 10 miligrame de anxiolitic…
Asculta cu intregul corp
Gandeste-te la clinchetul linistitor al unui clopot tibetan sau la vacarmul unui ciocan pneumatic. Doua sunete care, desi sunt diferite, folosesc acelasi suport: aerul. Asadar, fiecare sunet deplaseaza aerul, exercitand o „presiune acustica” ce poate mangaia sau agresa timpanele.
Undele sonore sunt apoi transmise catre nervul auditiv, care este direct legat de sistemul nervos si de fiecare muschi al corpului. Iata de ce un zgomot puternic poate produce tresariri, in timp ce o muzica linistitoare poate calma tensiunile musculare.
Pe de alta parte, organismul uman este el insusi o intreaga orchestra: bataile inimii, ritmul cerebral, respiratia plamanilor, viteza de circulatie a sangelui…
Asa cum incearca sa se adapteze la temperatura de afara, organismul nostru incearca sa se sincronizeze si cu ritmurile exterioare. Daca muzica este prea rapida sau mediul ambiant prea zgomotos, organismul nu va putea sa tina pasul, iar stresul si tensiunea se vor accentua.
Dimpotriva, daca muzica intra in acord cu tempoul interior, se instaleaza armonia. Asa se explica modul de actiune a muzicii de relaxare: ritmurile biologice si frecventele creierului se impregneaza cu cele ale muzicii si incetinesc uneori pana la cufundarea intr-un somn profund. Ideal este, deci, sa te afunzi in muzica ascultand-o prin difuzoare mai degraba decat prin casti, deoarece acestea din urma limiteaza ascultarea.
Gusturile muzicale sunt importante
Meloterapeutii au constatat ca ritmurile lente din partiturile lui Bach creeaza un mediu stimulator pentru munca intelectuala, ca anumite melodii de jazz tonifica organismul, iar concertele de Mozart imbunatatesc memoria… Si asta, in ciuda faptului ca fiecare persoana reactioneza diferit, in functie de amintirile pe care le asociaza cu fiecare gen de muzica.
O persoana leganata de ritmurile cantecelor lui Leonard Cohen poate simti mari emotii ascultand-o, la fel cum un copil speriat de muzica unei fanfare risca sa aiba toata viata o aversiune irationala fata de instrumentele de suflat. Diferentele de perceptie au legatura si cu structura muzicala. Orice bucata muzicala este caracterizata prin linie melodica, armonie (acompaniament) si ritm.
Meloterapeutii afirma ca in cazul anumitor persoane, o melodie foarte usor de recunoscut, ca o ritornela, atrage implicit atentia, ceea ce duce la intrarea in starea de relaxare. Pentru altii insa, relaxarea corpului depinde de o muzica „plutitoare”, fara tema sau constructie. Asadar, nu ezita sa testezi discurile inainte de a le cumpara.
