Mancarea ne schimba emotiile?

Interese financiare

Daca aceste schimbari sunt legate si de alte masuri luate de liceu, care incurajeaza activitatea fizica si implicarea parintilor, alimentatia apare totusi ca unul dintre principalii factori ai bunastarii.

In Statele Unite, dar si in Suedia sau Danemarca, si alte institutii au ales sa-si modifice meniul.

Intre primele constatari ale lui Benjamin Feingold, pediatru american, care facea referire la influenta nefasta a aditivilor asupra comportamentului copiilor, si primele recomandari sanitare („pot avea efecte nedorite asupra activitatii si atentiei copiilor“ – pe etichetele pachetelor de bomboane si alte bauturi) au trecut 30 de ani.

Pentru ca aceasta problematica sa revina din nou in atentia tuturor, a fost nevoie de un studiu publicat in revista stiintifica britanica The Lancet, care acuza sase coloranti artificiali, un conservant din bomboane si anumite bauturi de cresterea hiperactivitatii infantile.

De ce a durat atat timp? In functie de sectoarele de activitate, mizele economice nu sunt aceleasi. Companiile ar trebui obligate sa-si revizuiasca componenta produselor, ceea ce va costa, asa ca este mai simplu sa fie acuzat televizorul sau reclamele, cand nu discutam de educatia toleranta a parintilor.

Depresia in meniu

Sunt rari psihiatrii care tin cont de regimul alimentar al pacientilor lor depresivi. Daca acceptam ideea ca un corp prost hranit este mai expus la infectii, ne este mai dificil sa admitem ca un creier subnutrit este mai sensibil la stres, la dificultatile zilnice, ca devine mai putin performant si mai vulnerabil la anxietate.

Totusi, studiile desemneaza alimentatia gresita ca un factor al bolii. Cea mai semnificativa dovada in acest sens provine de la un grup de cercetatori care, timp de cinci ani, a urmarit trei mii patru sute optzeci si sase de persoane.

Separate in doua grupuri, acestea aveau regimuri alimentare distincte: unele aveau un regim pe baza de prajeli si produse modificate genetic, altele – o alimentatie de tip mediteranean, bogata in legume, fructe si peste.

Fara indoiala, concluzia a fost ca o alimentatie modificata creste cu 58% riscul depresiei, in comparatie cu o alimentatie normala, pe cand consumul de legume, fructe si peste diminueaza acelasi risc cu 26%.

Antioxidantii, polifenolii si acizii grasi polisaturati, dar si Omega 3 si probioticele, par a fi implicati in depresie. Cand ducem lipsa de acestea, inseamna sa marim riscul, iar cand avem de ajuns, desigur, il micsoram.

Totusi, nu trebuie ca evidentierea acestor legaturi dintre alimentatie si comportament sa duca la ortorexie (obsesia de a manca sanatos). Este adevarat ca alimentele bogate in componente negative (zaharuri si grasimi) sunt cele care ne fac cea mai mare pofta – astfel, cu cat placerea este mai mare, cu atat „pedeapsa“ care urmeaza este mai grava: infarct, cancer, obezitate, la care se mai adauga – de foarte devreme – depresia, agresivitatea, problemele de concentrare…

Grija noastra fundamentala este, fara indoiala, sa nu fim afectati de ceea ce mancam. O frica existentiala pe care noile date stiintifice continua sa o alimenteze pentru ce e mai rau, dar, sa nu uitam, si pentru ce e mai bine.

Pentru a nu ne mai otravi viata

Pentru a ne pastra sanatatea fizica si echilibrul mintal, trebuie sa renuntam la o alimentatie foarte bogata in aditivi, zaharuri si grasimi saturate si sa ne schimbam progresiv comportamentul alimentar.

Primul reflex pe care trebuie sa-l adoptam este acela de a ne asigura de calitatea ireprosabila a uleiurilor pe care le consumam. De fapt, masa noastra cerebrala si nervoasa, precum si membranele celulelor (mai ales cele ale pielii) sunt alcatuite din 70% lipide.

Asadar, sa favorizam uleiul de masline, germenii de grau, de in, de alune, sa consumam peste gras de cel putin doua ori pe saptamana, sa limitam dulciurile chimice pline de aditivi si sa ne bucuram de dulciurile de casa sau cele traditionale…

Editare de Andreea Radulescu