Autism: terapie pentru copiii mai… altfel
Ce este, de fapt, autismul? Pot fi copiii recuperati complet? Cateva raspunsuri de la Robert Schramm – lector international si specialist in metode de terapie parinte – copil cu tulburare de spectru autist (TSA).
Psychologies: Care sunt cele mai noi teorii si descoperiri asupra autismului?
Robert Schramm: Eu lucrez in acest domeniu de mai bine de 15 ani. Saptamanal aproape, apar articole si rapoarte despre asa-zisa epidemie de autism care a lovit lumea. Cu toate acestea, pana azi, nu am remarcat vreo descoperire care sa sustina eradicarea acestei boli.
Din cauza ca „autism“ este doar o categorizare a unui set specific de comportamente pe care un individ le are atunci cand nu e cazul. Autism este un fel de termen-umbrela pentru oamenii care au aceste comportamente si multi oameni care au asa ceva sunt pusi sub umbrela aceasta din motive diferite.
Unii pot fi diagnosticati pe baza premiselor genetice, unii pe baza celor neurologice, iar altii pe baza toxinelor din mediu. Altii pot avea probleme de control si de adaptare sociala, precum si de invatare, ce duc la stabilirea acestui diagnostic.
Ce se poate spune unui parinte care afla ca are un copil autist?
R. S.: Prima data, sa nu intre in panica. Un diagnostic nu schimba cursul de dezvoltare a copilului, asa cum avea el sa se deruleze. Acum, ca parintele stie cu ce se confrunta, poate sa investigheze cele mai bune abordari de educare si sprijin. Depinde de tara, poate sa insemne solicitarea de suport financiar de la guvern sau de la sistemele de asigurari.
Dar, din punctul meu de vedere, intelegerea autismului e mai putin importanta decat intelegerea propriului tau copil. Sa ii stii comportamentul si motivatia, ce il stimuleaza, ce il incurajeaza… iata ce e important. Am studiat majoritatea terapiilor importante in aceasta afectiune si am vazut ca familiile invata repede ca abordarea verbala este lucrul cu beneficiile cele mai mari.
Ce este cu mitul copilului autist si genial? Cati copii cu autism sunt geniali, de fapt?
R. S.: Nu cred ca este un mit. Cred ca este ceva rar, care este atat de interesant, incat oamenii incep sa vorbeasca si sa atribuie acel ceva intregului spectru al autismului. Si nu doar catorva indivizi care demonstreaza inzestrari unice. Acele inzestrari apar atunci cand un copil care urmareste un anumit tel, cu vointa mare, poate ajunge la nivel de maestru.
Muzica, poate, sau matematica… Este ceva accesibil pentru mai multi copii cu autism, daca ei s-ar interesa de aceste domenii o mai lunga perioada de timp, cu concentrare maxima. Ce e bun la abordarea verbala, este ca ii invata pe cei care au in grija copii autisti sa identifice motivatia acestora si sa o foloseasca pentru a incuraja si intari acele abilitati necesare copilului.
Care sunt cele mai recente abordari terapeutice?
R. S.: „Recent“ este un termen relativ. Terapia verbala este considerata noua de cei care nu au auzit de ea. Dar aplicarea ei, concret, se face de vreo 100 de ani.
Cu fiecare an, gasim noi si noi articole care aplica tehnicile si principiile comportamentaliste la indivizii cu autism si alte disfunctii. Skinner vorbea de ea prin 1957.
Care ar trebui sa fie atitudinea in scoli fata de copiii cu autism?
R. S.: Cred ca este important sa tratam copiii cu cel mai mare respect si sa ii sustinem. Cei cu autism sunt ca si toti ceilalti, doar ca au niste deficite de invatare si probleme comportamentale. E mai dificil sa lucrezi cu ei. Asta nu inseamna ca nu merita aceleasi drepturi si oportunitati ca si ceilalti.
Autismul este o tulburare care ii afecteaza pe indivizi in diverse grade. Unii sunt putin afectati si pot merge la orele obisnuite in anumite conditii. Pentru copiii mai afectati, cele mai bune abordari sunt cele personalizate. Ghidajul personalizat. In scoli speciale sau clase, sau chiar in scoli normale.
Este necesar pentru unii copii sa primeasca sprijin in afara mediului normal de invatare. Din acest motiv, pornim de la ideea ca acesti copii au nevoie de ajutor in mediul normal de invatare si numai daca nu se dezvolta cum trebuie si ii tulbura pe ceilalti ar trebui mutati la clase speciale.
Poate un copil cu autism sa fie recuperat 100%? Sa devina un adult functional?
R. S.: Aceasta e o intrebare grea, iar oamenii nu prea iubesc raspunsul. Mult timp, in istoria acestei afectiuni, s-a spus ca este ceva care tine o viata si nu are tratament. Cu toate acestea, s-au descoperit atatea in ultimii ani, s-a inteles in detaliu tulburarea, diferentiat, pentru fiecare copil. Unii copii sunt inalt functionali. Altii sunt mai sever afectati.
Unii pot face progrese incredibile daca intra in programe individualizate de tratament, care iau in considerare motivatiile lor. Unii pot fi educati pana cand comportamentul lor nu mai corespunde criteriilor de autism. Daca vreti sa numim aceasta reusita „recuperare completa“, e in regula.
Dar, pentru mine, cel mai important lucru este sa putem ajuta cat mai multi copii sa duca o viata buna, sa intre in programe de recuperare. Este scopul meu sa cresc nivelul de constientizare in Europa pentru aceste programe.
