Cand ar trebui sa-si inceapa adolescentii viata sexuala?
O intrebare incomoda, poate si pentru ca posibilele raspunsuri sunt expresii ale dorintelor unora sau temerilor altora, sau poate adevaruri validate stiintific.
Este o vorba care spune ca nu raspunsul este gresit, ci intrebarea nu a fost bine pusa. Cum ar fi sa schimbam putin perspectiva si sa rafinam, sa nuantam intrebarea: Cum ar trebui sa-si inceapa adolescentii viata sexuala? Ce inseamna a-ti incepe viata sexuala? Care sunt implicatiile? Care sunt riscurile? Care sunt avantajele? Ce inseamna a avea viata sexuala?…
Cert este ca o data inceputa viata sexuala, vor fi experiente bune, mai putin bune, vor fi aventuri sau relatii frumoase de iubire. Dar, “prima data” va fi doar o data! Ar fi de preferat ca fiecare persoana, fie ea la varsta adolescentei timpurii sau poate deja tanar adult, sa faca din aceasta “prima data” o amintire frumoasa.
Ce spun specialistii
Studiile, precum si practica clinica, arata ca pentru a isi incepe viata sexuala, o persoana ar trebui sa fie pregatita fizic si emotional, iar asta se intampla in jurul varstei de 17-18 ani, cel mai devreme la 16 ani.
O viata sexuala inceputa prea devreme, in lipsa maturitatii fizice, psihice, emotionale, poate afecta semnificativ imaginea de sine si poate cauza tulburari de comportament sexual.
Educatia primita acasa ar trebui sa oglindeasca sexul drept un lucru normal, deoarece criticile si discutiile in care sexul este considerat rusinos le pot induce tinerilor frigiditate sau impotenta.
Cum sa-i pregatim pe adolescenti
Este foarte important ca discutiile despre sex si viata sexuala sa inceapa destul de devreme, pe la 10-12 ani, iar informatiile sa fie oferite cu rabdare, adaptate treptat nivelului de intelegere al copilului si sa aiba aerul de normalitate pe care multe alte subiecte le au in discutiile cu copiii.
Poate parea devreme, dar este varsta la care sunt sanse mici ca discutia sa fie luata la modul personal, iar copilul sa devina defensiv si sunt sanse mari ca el sa spuna exact ce are in minte.
E mai putin stanjenitor sa raspunda la intrebari ipotetice, de genul “Ce crezi despre?”, decat sa vorbeasca despre experienta de cu o seara inainte sau despre planurile pentru seara urmatoare.
Adolescentii sau puberii au multe intrebari referitoare la sex sau ar avea nevoie de mai multe informatii decat primesc si si-ar dori ca raspunsurile sa vina din partea familiei, dar in realitate acest lucru nu se intampla.
Din nefericire, discutiile despre sex trezesc temerile parintilor si acestia, de multe ori, au reactii nepotrivite: fie reactioneaza la subiect, banuind adolescentul ca deja este activ sexual, fie amana discutia, nestiind cum, ce, cat sa spuna, fie trateaza fara respect curiozitatile copilului.
Drept consecinta adolescentul se va indeparta de parintii lui si se va indrepta catre alte persoane (colegi, prieteni, etc) sau surse (internet, reviste, filme, etc) care sa-i satisfaca aceste curiozitati, surse ce pot oferi raspunsuri, explicatii sau “modele” eronate.
Ce pot face parintii?
Petreceti timp de calitate cu copiii. Luati masa impreuna in mod regulat, decretati seri sau zile ale familiei (cu totii sau in perechi: ziua baietilor, ziua fetelor, ziua tata-fiica sau mama-fiu), creati un obicei al aprecierii in familie.
Toate aceste lucruri fac ca relatia sa fie stransa, apropiata, bazata pe incredere si respect, astfel incat subiectele delicate, precum cele legate de sex pot fi abordate deschis. In plus, multe studii coreleaza timpul de calitate petrecut in familie cu reducerea semnificativa a unor comportamente riscante ale adolescentului (alcool, droguri, agresiune).
Raspundeti intrebarilor pe care copilul sau adolescentul le are, punctual, si vedeti daca ar mai fi si alt subiect despre care ar vrea sa discute. Astfel creati aerul de normalitate si deschidere.
Initiati discutii legate de sex, sexualitate, metode de contraceptie, riscuri (boli cu transmitere sexuala, sarcina, implicatii emotionale), pornind de la TV (stiri, emisiuni mondene etc). Media este generoasa cu astfel de subiecte, asa ca veti avea multe ocazii de a afla de la copilul vostru ce crede, ce stie, ce isi imagineaza in legatura cu sexul.
Explicati-le si avertizati-i pe tineri de influenta pe care televizorul, presa mondena, retelele sociale le au, faptul ca exista o falsa imagine a ceea ce inseamna viata sexuala, ca poate exista sentimentul unei presiuni pentru a fi activ sexual.
Presiunea aceasta poate veni si din mediul scolar, din partea grupului, a “gastii”, tocmai pentru ca pare a fi la moda sa declari ca ti-ai inceput viata sexuala. Dar asta nu inseamna nici ca cei care se lauda, chiar au facut-o, asa cum nu inseamna nici ca e bine.
Tratati cu respect fiecare adolescent, dupa cum este el structurat. Daca aveti acasa un adolescent timid, retras, nu il ajuta sa puneti presiune pe el pentru ca nu are prieteni si ca petrece prea mult timp acasa. Poate ca e cazul sa va intrebati daca nu cumva maniera in care l-ati tratat pana acum nu e tocmai cea potrivita.
Pozitia de “expert” in ale vietii nu il face si pe adolescentul sa fie expert in viata lui. Ba, dimpotriva! De multe ori poate fi nevoie sa apelati la un psiholog / psihoterapeut / consilier pentru a “regla” relatia cu copilul si pentru a-l sprijini sa capete incredere in propria persoana, astfel incat sa poata lua decizii asumate.
Daca aveti un adolescent comunicativ, sociabil, o idee buna ar fi sa va apropiati si de prietenii lui sau sa aflati cam ce discuta ei in legatura cu viata sexuala. Puteti avea discutii pro si contra, dar intr-o maniera relaxata si serioasa in acelasi timp.
Adolescentii vor aprecia un punct de vedere matur, vor aprecia informatiile oferite de voi, dar nu impuse. Astfel pot creste sansele ca informatiile sa fie luate in considerare. Faceti asta doar daca puteti fi autentici, nu si daca scopul este de “a spiona”.
Abordati cu multa sensibilitate si respect “prima iubire” a adolescentului. Pentru el e totul, inceputul si sfarsitul lumii! Aveti sansa sa va apropiati de copilul vostru, asa cum aveti sansa sa inchideti multe usi in relatia cu el.
Asigurati-va ca aveti, inca de timpuriu, un sistem de reguli, limite si consecinte in familie, bine explicat si consecvent aplicat, care sa nu fie rigid, in care copilul/adolescentul sa nu se simta total ingradit.
Desi copiii protesteaza la reguli si limite, studiile arata ca acestea sunt un factor important, care coreleaza cu asumarea responsabilitatii. Adolescentii care au avut stabilite limite clare inca din copilarie au sanse mai mici sa devina rebeli pe masura ce cresc.
Vorbiti copiilor vostri despre valori inca de la o varsta frageda, si amintiti-va ca pentru copii e mai important si are mai mare potential de invatare ceea ce faceti voi parintii, decat ceea ce le spuneti.
Concluzie
Adolescentii ar trebui sa stie ca:
– este in regula sa spuna “nu” pana cand se vor simti cu adevarat pregatiti, este important atat pentru sanatatea lor fizica si emotionala, dar si pentru viitorul lor.
– sa faci sex nu demonstreaza ca esti la moda, ca esti atractiv sau “cool”. Sexul nu demonstreaza nimic. A spune nu, este ok.
– sarutarile, imbratisarile sau tinutul de mana sunt bune modalitati de exprimare a afectiunii, modalitati pe care si adultii le apreciaza. Ele nu ar trebui sa fie (doar) preludiul unui act sexual.
Autor: Roxana Agafitei
psihoterapeut
0723.658.431
[email protected]
Foto: Shutterstock
