Cand se cearta mama cu tata… impactul asupra copilului

Intre dreptul de a nu fi perfecti intervine si existenta diferentelor de opinii, supararea si in consecinta certurile. Mai mici sau scandaluri in toata regula, cearta poate avea un final constructiv sau poate fi motorul unei distantari emotionale sau comunicationale. Ca adulti, gestionam situatia dupa fire si situatie. Daca in schimb evenimentele se deruleaza in prezenta copiilor, efectele asupra lor sunt mai dificil de gestionat.

Cum resimte copilul o cearta

Ca adulti este firesc sa ajungem la conflicte si reactia imediata este cea de a le exprima manifest. Desi certurile sunt firesti si fac parte din viata de zi cu zi, atunci cand avem copii trebuie sa tinem cont de psihicul lor influentabil dar si de stresul pe care il putem cauza.

Cercetarile arata ca in momentul in care adultii ridica vocea, nivelul de stres al unui copil creste instant, chiar daca acesta doarme in apropiere. Tonalitatile sunt inregistrate iar disconfortul este resimtit.

Parintii sunt cei care asigura protectie si confort emotional, iar astfel de modificari in atitudine, manifestate intens, sunt semnale de pericol asupra sigurantei. Pericolul acesta este resimtit ca amenintare din partea unui copil care nu este capabil sa inteleaga concret situatia creata si nici sa gestioneze emotia negativa.

Ca reactie imediata poate interveni plansul, teama si chiar dificultatea de a adormi. Pierderea controlului de catre parinti sperie un copil care isi va simti universul amenintat. Iar stresul poate fi resimtit cateva ore dupa ce cearta s-a incheiat.

Razboi si pace

Este adevarat, conteaza foarte mult ca in urma unei discutii in contradictoriu sau a unor certuri in toata regula, copilul sa asiste si la impacare, la rezolvarea diferentelor. In felul acesta isi recapata linistea. Dar chiar si atunci, nivelul lui de stres a fost activat deja.

Si cum in plin conflict copilul nu poate apela la reasigurarea pe care i-o poate oferi un parinte, stocheaza acest stres care se poate transforma in teama si anxietate sau un comportament razvratit.

In plus, asistand la asemenea scene in mod repetat, intr-o etapa in care cel mic invata prin reproducerea comportamentului parintilor, el poate intelege ca aceasta este metoda prin care adultii isi rezolva diferentele.

Diferentele in opinie sunt sanatoase si necesare, chiar ok daca stim sa le manifestam. Prin urmare, copilul poate asista la o astfel de discutie atunci cand stim sa comunicam eficient cu partenerul, spunandu-i problemele intr-o maniera in care nu il acuzam, nu il invinovatim si nici nu ridicam vocea pentru a controla situatia. Daca suntem capabili sa purtam o discutie in contradictoriu in mod constructiv, atunci copilul are ce invata.

Pasi de urmat

Copilul poate asista la o discutie in contradictoriu atunci cand comunicarea este purtata pe un ton rezonabil, neagresiv. Sustinerea opiniei personale intr-un conflict este sanatoasa si pentru cei doi adulti atunci cand se formuleaza in termeni de „eu cred / vreau/ as propune” si nu „tu nu faci/ din cauza ta…”

Daca exista o tensiune pe care trebuie sa o rezolvam si identificam potentialul unor certuri, cel mai bine este sa ne distantam putin pana cand ne gestionam propriile emotii corespunzator si putem controla modul de exprimare. Totodata, putem agrea sa amanam discutia pana cand suntem pregatiti sa o purtam civilizat, sau… in privat.

Odata ce ne-am certat deja, impacarea are un rol crucial. Manifestarea tandretii fata de celalalt este importanta si arata copilului ca in continuare tii la partener, iar certurile nu inseamna ca nu il mai iubesti. Atingerea sau o imbratisare sunt elocvente la finalul unei discutii mai aprinse.

Compromisul si ascultarea parerii celuilalt sunt actiuni sanatoase intre doi parteneri indiferent de prezenta sau absenta copiilor. Cu atat mai mult o discutie civilizata in contradictoriu il educa pe cel mic ca se pot asculta opiniile diferite ale celuilalt si se poate gasi intotdeauna o cale de mijloc. Pentru un efect pozitiv asupra copilului, pastrati comunicarea in directia constructiva, iar daca spiritele se incing, amanati discutia si opriti-va la punctul negocierii in fata lui.

Pentru un copil lumea adulta este o necunoscuta, iar capacitatea lui de intelegere si selectie este mult redusa fata de cea a unui adult. Pentru copil siguranta este cea mai importanta, iar majoritatea reactiilor au o baza emotionala. Cum mama si tata sunt cele doua repere ale sigurantei emotionale. Cand cei doi se destabilizeaza, siguranta celui mic este amenintata, iar el reactioneaza in consecinta.

Numarati pana la zece si…

Poate parea dificil sa iti imbratisezi partenerul dupa o cearta in care iti vine sa il jumulesti, dar este sanatos si pentru voi doi nu doar pentru copil. Neintelegeri vor exista mereu, tine de voi sa stiti sa le gestionati si da, asa cum se spune ca in cuplu unul iubeste mai intens, in certuri unul va trebui sa lase garda jos pentru a aplana conflictul.

Pana la urma rolul cuplului si al familiei este cel de a convietui armonios depasind crizele si diferentele. Lipsa de respect si tipetele in cuplu are efecte negative asupra copilului mult timp dupa cearta respectiva. Martor al acestor manifestari el le poate insusi si reproduce.

In consecinta este mult mai important sa ii aratam moduri de gestionare eficienta a conflictelor si neintelegerilor, gasirea solutiilor in loc de atribuire a vinei. Furia este in primul rand un tipat a ceea ce vrem noi, dar intotdeauna exista o cale de a cere ceea ce ne dorim fara sa il atacam pe celalalt.

Manifestarea furiei asupra celuilalt nu este sanatoasa in primul rand pentru un cuplu, cu atat mai putin si in fata unui copil. Nu este usor si foarte probabil vom trece prin multe incercari pana sa ajungem acolo, important este sa ne dorim sa invatam sa gestionam crizele si sa ne formam tinand tot timpul seama de celalalt.

Recomandare de lectura:

„Intre parinte si copil. Ghid de comunicare afectuoasa” – Haim G. Ginott, Editura Humanitas