Cum alegi corect un partener pe termen lung
Ce ar trebui sa ai in minte cand iti doresti un partener pe termen lung? Banii? Atractia sexuala? Ambele, plus multe altele? Iata cateva idei de la psihoterapeuti.
Domnica Petrovai este psihoterapeut si fondator Mind Education Health – „O buna compatibilitate sexuala este esentiala“
Nu confunda atractia initiala cu iubirea!
Multi confunda chimia, atractia emotionala si sexuala initiala, cu iubirea. Sa il/o vada si dupa ce nu mai este atat de indragostit/a. Atunci, emotiile si ratiunea devin mai congruente: sa alegeti cu inima, dar si cu mintea.
Calitati cum ar fi empatia, integritatea, caldura, tandretea, autonomia, responsabilitatea sunt foarte importante intr-o relatie. Il iubesti pe omul pe care il cunosti, esti bun prieten, te asculta si intelege. Si impartasiti aceleasi valori.
Alegeti un partener care este dispus sa rezolve problemele aparute in cuplu sau pe cele din afara cuplului. Care nu fuge sau nu evita problemele. Care isi asumaresponsabilitatea. Aveti nevoie de asta mai ales in momente dificile, de criza. Autonom. Financiar si emotional. Dispus sa evolueze, sa creasca. Cu o viziune sanatoasa asupra relatiei. Relatia sa fie o prioritate pentru amandoi.
O buna compatibilitate sexuala este esentiala. Sexul conteaza, ne da vitalitate, energie. Avem nevoie de pasiune in viata. Avem nevoie de cineva care sa ne doreasca sexual.
Este bine sa vorbiti despre sex si sexualitate. Sa vedeti care sunt convingerile lui/ale ei. Insa nu intotdeauna cea mai mare atractie sexuala este imediata sau in primele luni ale relatiei inseamna si o mare iubire.
Poate fi semn de atractie a nevrozelor… Iubirea nu inseamna sa va raneasca, sa va respinga, sa simtiti durere si nesiguranta. Va dati seama de asta dupa ce nu mai sunteti atat de indragostiti.
Atractia fizica conteaza foarte mult, si ea. Nu poti trai o viata alaturi de un om de care nu esti atras fizic, doar pentru ca sunteti buni prieteni.
Si preocuparea partenerului pentru aspectul lui fizic, ingrijit, atent. Mesajele de genul „sa ma placa asa cum sunt“ sunt puerile. Sa fie constient ca iubirea si atractia de zi cu zi sunt doua lucruri diferite.
Atractia ne mentine interesul, noutatea. Si asa hraneste iubirea. Am intalnit multe femei care, in casa, se imbraca cu haine ponosite si in oras, la munca, cu hainele „bune“. Insa eu petrec timp cu partenerul in casa. Ce mesaje transmit atunci?
Sa alegeti din motive corecte, nu din frica, deprivare, singuratate. Alegeti un partener disponibil emotional.
Daca este deja intr-o relatie sau se vede cu mai multe femei sau barbati, atunci atractia este din nevroza de respingere si abandon. Sau daca va critica constant, daca pare adesea sau mereu nemultumit/a si aveti sentimentul ca „nu sunt suficient de bun/a pentru el/ea“.
Atunci cand simtiti ca trebuie sa ii dovediti ca meritati sa fiti iubiti sau iubite, ar fi bine sa va opriti. Sau nu „are timp pentru relatie“.
Un alt fel de indisponibilitate, dependent de munca. De ce sunteti acolo cu el/ea? Daca pentru el nu sunteti, evident, o prioritate? Asta nu inseamna ca tot timpul stam impreuna. Nu, asta este dependenta. Dar sa fie disponibil, in primul rand, pentru relatie.
Femeilor le recomand sa il cunoasca pe barbat inainte de a face dragoste cu el, pentru ca, daca relatia incepe cu sexul, se ataseaza de el imediat si greu mai poate sa vada cum se simte de fapt in compania lui.
Care este comportamentul lui fata de ea, valorile lui. Nevoia de el este acolo. Nu nevoia de a fi iubita de un barbat care o respecta, o adora, o intelege, care o sprijina.
Listele de calitati conteaza mai putin; sa puteti trai cu defectele lui/ale ei. Multe persoane au o „lista“ cu calitatile partenerului, insa daca ne uitam la cum alegem, criteriile sunt altele. Defectele sunt mai puternice decat calitatile si intelept este sa vedem cum putem si daca putem trai cu ele.
Chiar daca are o multime de calitati, daca are un defect care doare sau irita foarte mult, este bine sa va ganditi de doua ori. Alegeti si cu mintea, nu doar cu inima.
Daca in trecut a avut multe relatii extraconjugale, dar credeti ca sunteti speciala si pe d-voastra nu o sa va insele, mai ganditi-va.
Alegem partenerul care ne reactiveaza vulnerabilitatile din trecut, cu aceeasi maturitate emotionala.
Daca vreau sa aleg un partener matur emotional, disponibil, responsabil, autonom, alaturi de care sa imi traiesc viata in acord cu valorile mele, atunci eu am nevoie sa evoluez. Si atractia mea va fi pentru barbati sau pentru femei din ce in ce mai maturi/e si evoluati/te. Eu pot sa am control asupra mea, si eu pot evolua.
Sa va vedeti cu barbati sau femei care, initial, nu credeati ca va plac; veti avea surpriza, in timp, sa descoperiti un iubit/a fermecator/fermecatoare. Impulsul initial nu este intotdeauna un bun semn.
Alegem familiaritatea, similaritatea si proximitatea. Alegem pe cineva ca si noi – chiar si fizic, cuplurile se aseamana. Era acolo, dar nu l-am vazut, familiar. Este adevarat ca sunt si situatii in care ne indragostim cand avem un mare disconfort ori cand suntem foarte emotionali: un divort, pierderea unui loc de munca sau a unui prieten, de pilda.
Sa discutati subiectele importante inainte de casnicie. Multe cupluri evita sa discute subiecte dificile pentru ca nu li se pare „romantic“. Asa poate fi, insa este sanatos pentru cuplu.
Despre bani, copii, religie, viziunea asupra relatiei, frici si temeri legate de relatie. Sa nu aveti subiecte pe care „le tineti in voi“ din frica, din jena, ca sa nu il „suparati“ pe partener. O buna relatie inseamna siguranta ca pot vorbi despre tot ce ma framanta.
Nu exista „suflet-pereche“ sau partener „perfect“.
Sunt eu cu puterea si maturitatea mea de a iubi si de a avea o relatie frumoasa, care inseamna pasiune si efort. Greutati, crize majore, certuri, probleme. Pe care le vom depasi impreuna.
Nadia Gorduza este psihoterapeut de cuplu – „Asigurati-va ca va cunoasteti propriile aspiratii si pe cele ale partenerului“
O casnicie fericita se bazeaza pe o prietenie foarte solida si pe incredere, inainte de orice altceva.
De aceea, pentru o construi o relatie de cuplu functionala pe termen lung, asigurati-va ca aveti „fundatia“ sanatoasa, ca va cunoasteti partenerul ca pe dumneavoastra insiva. Imaginati-va ca el sau ea este ca un puzzle cu multe piese mici.
Faceti-va un obicei din a mai descoperi cate o piesa in fiecare zi si a vedea care este locul ei in imaginea finala.
Pentru a face acest lucru, convietuirea inainte de casatorie este foarte importanta, astfel incat, tranzitia catre mariaj si, dupa aceea, catre parenting, sa fie facuta cat mai natural. Intimitatea si atractia sexuala intre parteneri sunt foarte importante, dar acestea sunt unele dintre ingredientele necesare si nu cel de la care porneste relatia de prietenie.
In schimb, ceea ce este foarte important, sunt respectul si aprecierea pentru partener inainte de a ne decide sa facem pasul. Acesta este unul dintre cele mai des intalnite motive care duc, in timp, la despartiri.
Din punct de vedere al stabilitatii financiare, diferenta de perspectiva comuna este unul din factorii stresori externi care poate duce, in timp, la distrugerea unei relatii.
Acest lucru se intalneste des daca pentru unul dintre parteneri stabilitatea financiara este data de acoperirea nevoilor primare (hrana, casa, sanatate), dar pentru celalalt, de atingerea unui statut social superior din punct de vedere financiar.
Pe cat se poate, este necesar ca ambii parteneri sa incerce sa depuna eforturi egale in a avea o stabilitate financiara si, nu in ultimul rand, sa defineasca ceea ce inseamna acest lucru.
Daca partenerii provin din medii sociale diferite, este foarte indicat ca cel care are un statut financiar mai ridicat, sa il faca pe celalalt sa se simta confortabil in prezenta sa si sa nu simta diferenta.
Istoricul relational al fiecarui partener este un factor declansator al posibilelor conflicte intr-un mariaj.
Daca unul dintre parteneri provine dintr-o relatie cu sfarsit nefericit, este recomandabil sa isi vindece traumele din trecut si sa porneasca la noul drum fara bagaje emotionale nocive pentru relatia actuala.
Daca la mijloc sunt si copii, este o decizie pe care celalalt partener trebuie sa si-o asume inca de la inceput. Nu sa isi dea seama pe parcurs.
Copiii fac parte din viata viitorului sot/sotie si trebuie integrati armonios in relatia actuala. Si, nu in ultimul rand, asigurati-va ca va cunoasteti propriile aspiratii si pe cele ale partenerului si nu ii ucideti visurile!
Anca Dontu, psihanalista – „Pentru a putea fi fericit intr-o relatie, trebuie sa fii fericit inainte, de unul singur.“
Din punctul meu de vedere, pentru a putea fi fericit intr-o relatie, trebuie sa fii fericit inainte, de unul singur.
Un partener nu ar trebui sa tina loc de ceva, sa umple un gol. Partenerul ar trebui sa fie un bonus, adica sa te simti alaturi de el mai bine decat de unul singur. Prezenta lui sa fie o bucurie, un plus, ceva extra, nu o necesitate.
Cand pe umerii partenerului punem sarcina de a ne face fericiti, de a ne rezolva o nevoie de dependenta, relatia are mari sanse sa esueze ori sa fim nefericiti. Intr-o relatie ne completam reciproc, ne provocam reciproc, dar nu trebuie sa ne definim unul prin celalalt. E o povara prea grea.
Deci, un prim pas, din punctul meu de vedere, ar fi sa putem sta singuri o perioada. Sa nu plecam de acasa, de la parinti, direct la el sau la ea, sau impreuna.
Sa avem timp sa ne cunoastem cine suntem si ce vrem, ce ne place si ce nu, intr-un spatiu in care nu mai e nevoie sa tinem cont de altcineva non-stop. Din pacate, de multe ori nu exista aceasta posibilitate.
Pe urma, este bine sa locuim impreuna atunci cand simtim ca relatia este suficient de coapta.
Intr-un spatiu fizic impartit impreuna zi de zi, apar multe subiecte de negociere, ne putem (re)descoperi in diverse feluri pe noi insine si pe partenerul nostru. Astfel, putem vedea daca, pe langa iubire, exista si o compatibilitate, care ar avea rolul sa ne faca viata usoara unul langa celalalt.
Criterii de alegere? Inconstient sau constient, toti avem o lista.
Legat de aspectul fizic, nu ar fi frumos sa ne placa ceea ce vedem zilnic alaturi de noi? Pare superficial sa avem un astfel de criteriu, dar de fapt este important; si, ne place sau nu, traim in societate si nu putem face abstractie in totalitate de ceilalti.
In principiu, ar fi important sa existe o oarecare armonie in aspectul celor doi parteneri, sa arate bine impreuna.
Asta ii ajuta sa aiba confirmarea celor din jur. In caz contrar, daca exista o nepotrivire, unul sau amandoi partenerii cuplului vor investi energie pentru a contracara imaginea deficitara din ochii celorlalti sau ceea ce cred ei ca vad ceilalti cand ii privesc. Iar asta poate fi obositor.
Tot la aspectul fizic ar putea intra si atractia fizica, sexuala, chimia pe care o simtim sau nu in legatura cu o persoana. Asta ne face sa ne indragostim.
Si este foarte important, pentru ca de multe ori, in momente dificile, de cumpana a relatiei, avem nevoie de amintirea primei perioade din relatie, a „fluturilor“ din stomac, pentru a merge mai departe. Ca o dovada ca am ales bine.
Emotiile sunt importante, ele ne coloreaza viata in diferite culori. Si ne hranesc sufletul.
Calitatile morale sau valorile comune sunt, poate, cele mai importante in alegerea unui partener pe termen lung.
Ele ne ajuta sa ne placa un om pe dinauntru, sa ne simtim bine alaturi de el, sa avem ce discuta cu el dincolo de subiectele cotidiene, sa avem incredere in el si sa putem fi autentici impreuna, sa nu ascundem de el ceea ce simtim sau gandim.
E ceea ce ne face sa fim prieteni, iar asta duce relatia peste ani, chiar daca trecem prin perioade dificile sau momente de cumpana. E ceea ce ramane dupa ce dispar „fluturii“ din stomac.
Inteligenta si statutul socioprofesional au avut greutate diferita de-a lungul timpului in alegerea unui partener. Eu cred ca este important sa existe un echilibru intre cei doi parteneri. Diferentele mari, intr-un sens sau in altul, pot crea tensiuni, frustrari, discutii.
Daca unul dintre parteneri este mult mai inteligent decat celalalt, se va plictisi si va cauta o compensatie in afara relatiei.
Daca unul dintre cei doi are un statut socioprofesional mult mai ridicat decat partenerul sau, va avea tendinta sa domine relatia, sa considere ca are mai multe drepturi, iar celalalt se va simti inferior si va fi frustrat. Asa cum am mai spus, lucrurile astea obosesc relatia, cel putin pe termen lung.
Copiii complica situatia. O persoana care are copii dintr-o alta relatie, nu are aceeasi libertate de alegere a unui partener.
Copiii au aparut primii. Nu a fost decizia lor sa vina pe lume, iar parintele este responsabil pentru ei pana cand devin independenti (evident, asta e o notiune relativa). Deci, un nou partener ar trebui sa accepte copiii, sa ii placa, sa poata fi un partener bun si pentru ei – de discutii, de joaca, de convietuire (indiferent daca locuiesc sau nu in aceeasi casa).
Copiii vor avea tendinta sa-l compare pe noul partener cu parintele lor (cu fostul), dar vor aprecia, cu siguranta, in timp, o relatie mai calda, mai echilibrata, mai buna intre parintele lor si noul lui partener, chiar daca si-ar dori ca parintii lor sa se impace.
Daca privim din directia opusa, un partener care are deja copii, ridica ceva probleme. Trebuie sa iti placa copiii, in general, chiar daca vrei propriii copii sau nu.
In special, sa ii placem pe copiii partenerului nostru, sa ne putem imprieteni cu ei, asa cum am mai spus, sa putem fi parteneri de convietuire. Daca ne-am asigurat de complicitatea lor, putem spera la o viata linistita cu parintele lor. In caz contrar, relatia va avea de suferit si copiii, la fel.
Existenta copiilor poate pune in discutie si disponibilitatea. Un partener cu copii va avea mai putin timp de oferit relatiei celei noi, ceea ce este un factor important.
Suntem pregatiti sau nu sa il impartim? Tot ca disponbilitate, conteaza unde locuieste partenerul (cat de aproape sau de departe) si unde lucreaza. Sau cat timp. O relatie cu o persoana care locuieste in alta tara sau lucreaza in alta tara, este obositoare. Greu de dus pe termen lung.
Intr-o masura mai mica, dar foarte important totusi, este si timpul petrecut la serviciu.
Daca unul dintre parteneri are un job part-time sau chiar de opt ore, iar celalalt are un program decalat, de 10-12 ore pe zi sau chiar mai mult, poate deveni frustrant, pentru ca timpul petrecut impreuna de cei doi se reduce drastic. Este si cazul medicilor care fac garzi sau al artistilor care au turnee, care sunt parteneri dificil de suportat, tinand cont de implicarea lor profesionala.
Sigur ca in nicio relatie nu pot fi bifate toate criteriile de mai sus intr-un mod ideal. De multe ori, avem impresia ca putem depasi orice obstacol daca ne iubim partenerul. Doar ca, daca viata alaturi de cineva este formata, cu precadere, din eforturi pentru a compensa lipsurile, relatia va esua mai devreme sau mai tarziu.
Balanta trebuie sa fie inclinata catre firesc, catre pozitiv, catre bucurie. Atunci relatia poate rezista in timp.
Alina Stepan este psiholog la Mind Essence si director la Ipsos Research – „Partenerul, ca o pereche de pantofi“
Ne alegem partenerul ca si cum ar fi vorba despre o pereche de pantofi.
Ne atrag din prima, par sa ni se potriveasca, ne plac culoarea, textura, modelul… Cumparam de multe ori nefiind atenti la pret sau considerand ca, fiind de marca, isi merita pretul. Apoi incepem sa ii purtam. Si incepe perioada de anduranta.
In unele situatii, pantofii se „lasa“, preiau forma piciorului, sunt comozi, ne ajuta la mers. In altele, insa, incaltarile se incapataneaza sa ramana „tari“, inadaptabile, insensibile, nepotrivite.
Si sa doara, sa lase rani. Unii oameni pun un plasture si merg mai departe, chinuindu-se. Altii, mai curajosi, arunca pantofii nepotriviti (sau ii cedeaza altora) si se duc din nou la magazin.
Aceasta metafora ne ajuta, cred eu, sa intelegem mai bine care sunt factorii de succes pentru o relatie pe termen lung si ca importante sunt atat criteriile de alegere, cat si drumul parcurs impreuna, ulterior acestei alegeri.
De multe ori, ceea ce ne atrage este alteritatea, modul diferit al celuilalt de a fi, faptul ca vine din alta lume: clasa sociala, oras, tara. Din pacate, insa, desi diferenta poate fi un factor puternic de atractie, el poate deveni o frana in relatia pe termen lung si o trasatura, in general, a unor iubiri intense, dar de scurta durata.
Provenienta celor doi din acelasi mediu social – cu aceleasi valori, standard de viata, nivel de trai, vocabular comun, aceleasi pasiuni impartasite – este unul dintre factorii-cheie in succesul unei relatii de durata.
O iluzie des intalnita este ca partenerii pornesc in relatie cu aceleasi asteptari. O vorba din popor spune ca „femeile spera ca barbatul sa se schimbe pe parcursul relatiei, iar barbatii spera ca partenerele lor vor ramane asa cum erau la momentul primei intalniri. Ambii sfarsesc prin a fi dezamagiti“.
O serie de intrebari fundamentale pe care trebuie sa ne-o adresam la inceputul unei relatii este: „Ma vad alaturi de acest om toata viata?, Cat de pregatit/a sunt sa ii accept defectele?, Ce vom comunica?, Cate compromisuri acceptabile sunt dispus/a sa fac?“ etc.
Revelator este, de asemenea, nu modul in care partenerul se poarta cu noua lui partenera (valabil si in sens invers), ci cum se poarta cu ceilalti, pentru ca de partenera este indragostit si comportamentul „normal“ este, implicit, involuntar modificat.
Emotiile sunt, iarasi, un factor important. Exista prea multa emotie in iubire? Dar prea putina? Sunt voci ale batranilor care spun ca iubirea e mai putin importanta fata de familie, traditii, zestre… In alte culturi (in India, de exemplu), desi casatoriile sunt, in mare parte, aranjate de catre familie, cuplurile ajung sa se iubeasca si sa se simta fericite datorita compatibilitatii sociale ridicate.
In partea noastra de lume, suntem liberi sa ne indragostim, sa iubim si sa ne casatorim cu cine dorim. Avem liber arbitru, care ne lasa sa luam orice decizie credem de cuviinta. Cat de intelept il folosim?
Deoarece presiunea casatoriei ca o constrangere sociala este in scadere (cel putin in mediul social), o recomandare este „sa nu ne grabim“. Sa invatam sa traim impreuna incet, sa ne acomodam unul la celalalt si sa ne acordam timp. Hartia de la primarie si juramintele din fata preotului nu „leaga“ decat ceea ce este deja unit.
Coup de foudre, love at first sight, falling in love…. toate aceste aproape „fenomene ale naturii umane“, ale indragostirii, presupun, implica, ascund atractie sexuala intre parteneri? De cele mai multe ori, da. Atractia sexuala sta la baza unei relatii sanatoase, insa ea nu inlocuieste lipsa comuniunii sufletesti si a comunicarii.
A consemnat Iuliana Alexa
Citeste si:
Ce conteaza intr-o relatie de cuplu
Foto: shutterstock.com
