Cum previi sentimentul de abandon la copii
Absenta parintilor nu inseamna doar divort sau un serviciu in alta tara. Sentimentul de abandon este resimtit de cei mici si daca parintii sunt distanti sau au o atitudine rece. Iata care sunt cele mai bune solutii pentru a avea copii sanatosi si echilibrati.
Stresul emotional al copiilor
Copilul sufera atunci cand unul dintre parinti este absent si nu de putine ori consecintele pot fi foarte grave, ele punandu-si amprenta pe dezvoltarea lui fizica si psihologica.
Totusi, efectele negative asupra dezvoltarii psihologice a copilului depind de durata si motivul absentei parintelui, de cum ii explicam acest lucru, de varsta copilului atunci cand parintele a plecat, de calitatea timpului petrecut impreuna, in cazul in care cel mic are ocazia sa il reintalneasca periodic.
Absenta unuia dintre parinti poate duce la tulburari comportamentale si emotionale.
Micutul va avea stima de sine scazuta, sentimentul ca nu este iubit si apreciat de cei din jur, ca e nedemn de dragostea lor.
Posibil sa devina agresiv, ca mijloc de auto-protectie. Absenta parintilor poate determina copilul sa simta ca nu mai este in siguranta, sa se simta foarte vulnerabil si, astfel, el gaseste in agresivitate o forma de protectie a sinelui, pentru a nu deveni si a nu se simti o victima, pentru a-si invinge frica.
In cazuri mai grave, mai ales la adolescenti, agresivitatea poate lua forma comportamentelor delincvente sau antisociale.
Stresul emotional si problemele legate de afectivitate se pot reflecta in rezultate scazute la scoala. Adolescentii pot ajunge la consum de alcool sau droguri, la angajarea precoce in relatii sexuale. In cazurile mai grave, copiii dezvolta tulburari de nivel clinic, depresie sau anxietate de separare.
Cand lipsesc ambii parinti
Absenta ambilor parinti accentueaza efectele negative, mai ales in cazul in care contactele cu copilul sunt rare, iar cei in grija carora este lasat nu reusesc sa substituie dragostea si suportul parental.
Tristetea si sentimentul de pierdere a parintilor pot fi foarte intense pentru copil, la fel ca in situatia de doliu, cu urmari serioase din punct de vedere afectiv si comportamental.
E bine sa mentionam ca, in psihologie, doliul nu reprezinta doar acele stari cauzate de moartea cuiva drag.
Traim emotii si sentimente similare atunci cand o persoana importanta pentru noi pleaca, ne paraseste, dispare sub o forma sau alta. Asadar, consecintele negative ale absentei ambilor parinti pot fi observate sub aspectele pe care le-am mentionat deja mai devreme.
Totusi, un studiu coordonat de profesorul Michael D. Resnick, de la Universitatea din Minnesota, a aratat ca acei parinti care sunt plecati in timpul zilei, dar sunt prezenti in momentul trezirii si culcarii copiilor, atunci cand ei vin de la scoala si la cina, reusesc sa asigure sanatatea emotionala a micutilor.
Prin urmare, daca un copil are suportul afectiv al parintilor si implicarea in activitati impreuna cu ei in aceste patru momente, este mai putin probabil sa se simta nefericit si sa aiba probleme emotionale.
Mama absenta
Mama are un rol fundamental in viata copilului, inca din perioada intrauterina.
De aceea, numerosi cercetatori au studiat modul in care absenta ei fizica sau emotionala influenteaza dezvoltarea copilului. Societatea stigmatizeaza mamele care isi parasesc copiii sau care nu au suficienta grija de ei, tocmai prin prisma acestei viziuni legate de rolul sau esential.
Asadar, stim ca, inca din primele sase luni de existenta si pana la varsta de doi ani, copilul stabileste o relatie de atasament cu mama, o legatura emotionala intre cei doi, care ii asigura sentimentul de siguranta, securitate, ca este protejat in fata unor eventuale pericole.
Sigur ca rolul mamei poate fi preluat de o alta persoana importanta pentru copil, insa este foarte probabil ca, in absenta mamei, copilul sa dezvolte un atasament nesigur, adica sa perceapa acea persoana ca fiind prea putin disponibila, receptiva si sensibila la nevoile sale.
In lipsa unei relatii de atasament sigur, dezvoltarea sa normala din punct de vedere emotional si social nu este posibila.
Prin absenta materna, fizica sau emotionala, copilul traieste sentimentul de separare de mama si de abandon, care are consecinte negative la nivel afectiv, relational si cognitiv, atat pe termen scurt, cat si pe termen lung.
Astfel, copilul poate trai o stare intensa de confuzie, nu pricepe motivul pentru care a fost abandonat, deseori simte rusine, are senzatia ca nu valoreaza nimic pentru ceilalti si ca mama nu il iubeste. Se simte vinovat de absenta mamei, crezand ca a cauzat in vreun fel acest lucru. Uneori, pot aparea furia si sentimentul ca a fost tradat.
Faptul ca micutul va stabili o relatie de atasament nesigur, poate duce la tulburari de anxietate.
Copilului ii va fi frica sa stabileasca legaturi emotionale mai puternice cu alti adulti, membri ai familiei sau profesori, gandindu-se ca va fi parasit si de acestia.
Absenta mamei mai poate fi traita de copil ca un sentiment de pierdere, tristete, durere si chiar disperare, iar astfel de stari nerezolvate se pot transforma mai tarziu, la varsta adulta, in depresii si diverse tulburari afective.
Tatal absent
Absenta tatalui este mai putin stigmatizata de societate, dar prezenta lui e la fel de importanta pentru dezvoltarea armonioasa a copilului.
Cand tatal lipseste, copilul are dificultati in a-si crea o imagine de sine pozitiva, intrucat securitatea sa fizica si cea emotionala sunt diminuate. De aici, tulburari de comportament sub forma agresivitatii. Ori delincvente. Sau incepe abuzul de substante: tutun, alcool, droguri.
Mai mult, exista riscul ca adolescentii sa se implice in relatii sexuale mai devreme decat ar trebui, sa apara sarcini nedorite.
Conform unei cercetari conduse de Bruce J. Ellis, de la Universitatea din Arizona, procentul fetelor insarcinate este mai ridicat in cazul in care tatal este absent, comparativ cu situatia in care acesta este prezent, mai precis de sapte pana la opt ori mai ridicat atunci cand parintele lipseste inca din primii ani ai copilariei si de doua pana la trei ori mai mare cand absenta tatalui s-a produs mai tarziu.
O alta consecinta negativa, probabila in absenta tatalui, este abuzul emotional, fizic sau sexual al copilului din partea unor membri ai familiei, a partenerului mamei sau chiar a insesi mamei.
Absenta fizica vs absenta emotionala
Absenta fizica a unuia dintre parinti implica, desigur, si absenta emotionala, insa copilul poate primi explicatii cu privire la motivul lipsei.
Absenta emotionala a parintelui prezent din punct de vedere fizic este mai greu de inteles pentru micut. Ce inseamna, de fapt, acest lucru?
Parintele nu ofera copilului afectiune fizica, este rece, distant, nu este atent la nevoile copilului, este mereu ocupat, iar micutul simte ca nu il poate aborda.
Copilul creste fara sa primeasca aprecieri, incurajari, cuvinte de iubire din partea parintelui, simte puternic sentimentul de respingere, iar asta poate duce la aceleasi consecinte ca si in cazul absentei fizice, ba chiar mai grave uneori.
Impactul la maturitate…
… depinde foarte mult de caracteristicile psihologice ale copilului, de modul in care i s-a explicat absenta parintelui si de o serie de variabile din mediul familial, inclusiv daca celalalt parinte si alti membri ai familiei au reusit sa substituie lipsa lui.
Adesea, se intampla ca adultii care, in copilarie, au trait absenta unui parinte, sa aiba o stima de sine scazuta, o lipsa a motivatiei si sentimentul ca nu sunt valorizati, ca merita sa fie iubiti.
De aici pornesc si problemele relationale cu eventualii parteneri, divortul sau alte forme de separare si imposibilitatea de a dezvolta relatii si forme de atasament sanatoase.
Uneori, copiii au fantezii de reuniune cu parintele absent, care ii urmaresc pana la varsta adulta si care, impreuna cu lipsa suportului emotional, favorizeaza aparitia tulburarilor de anxietate si a depresiei.
Ba chiar pot ajunge in situatia in care sunt incapabili sa le ofere dragoste si sprijin propriilor copii.
Dinamica intre frati
In general, atunci cand sunt mai multi frati, iar unul dintre parinti este absent, legatura afectiva dintre ei se intensifica.
Fratii mai mari incearca sa compenseze cumva lipsa suportului emotional si psihologic al parintelui absent. Asadar, copiii sunt nevoiti sa isi creeze propria retea sociala de securitate si afectivitate, in care poate intra si parintele prezent.
Motivatii pentru absenta emotionala
Este important sa precizam ca orice parinte vrea binele copilului sau, iar comportamentul si atitudinea fata de acesta le considera cele mai potrivite.
Nu vorbim aici de cazurile patologice, ci de o relatie normala parinte-copil, chiar si atunci cand parintii sunt prezenti numai din punct de vedere fizic, fara a-si exprima afectivitatea, sprijinul emotional si psihologic.
Unul dintre motivele absentei emotionale este tocmai modelul parental invatat din propria familie. Asa cum parintii lor s-au raportat la ei in copilarie, asa si ei stabilesc acum o relatie asemanatoare cu proprii copiii.
Acesti parinti fie considera modelul benefic, fie nu stiu cum s-ar putea comporta altfel cu copiii lor, urmand acelasi pattern pe care l-au vazut in propria familie.
De asemenea, parintii se pot confrunta cu probleme emotionale, anxietate, depresie sau alte traume psihice, care ii fac incapabili sa raspunda nevoilor afective si de securitate ale copiilor, de a le oferi suport emotional si psihologic.
Plecat in strainatate?
Traim in era noilor tehnologii ale informatiei si comunicarii, iar acest lucru vine in ajutorul nostru pentru a pastra o relatie apropiata cu copilul si a avea grija de sanatatea lui emotionala si fizica.
Este important ca parintele plecat din tara sau din oras, sa intre in contact cu copilul sau cat de des posibil, sa il asigure de dragostea sa si sa discute cu el despre problemele cu care se confrunta, despre ce i se intampla in viata de zi cu zi.
De asemenea, in vacante sau in perioadele in care parintele este prezent, nu trebuie sa lipseasca implicarea lui in diverse activitati cu copilul, acel „timp de calitate“.
Daca unul dintre parinti este plecat sa munceasca intr-o alta tara sau lipseste dintr-un anume motiv, este bine ca parintele ramas sa ii explice copilului absenta celuilalt. Micutul are mare nevoie de informatii, dar parintele trebuie sa fie atent ca ele sa fie adecvate varstei lui.
La fel, indiferent de motivul si durata absentei, este indicat sa raspundem pozitiv atunci cand copilul se intreaba daca parintele care lipseste il iubeste.
Asigurarea dragostei parintelui absent ii ofera copilului sentimentul de siguranta si certitudinea ca este iubit si apreciat de cei mai importanti oameni din viata lui.
Mai ales daca unul dintre parinti lipseste de mult timp si nu s-a mai interesat de copil, este posibil ca micutul sa ceara detalii despre numele sau, cum arata, ce profesie are. E bine sa ii oferim aceste informatii, sa ii aratam fotografii, momente filmate, sa ii povestim diverse lucruri – ii vor fi de un real ajutor.
Atunci cand copilul intreaba de ce nu mai locuieste impreuna cu tatal sau cu mama sa, ii putem spune ca exista mai multe tipuri de familie, ii dam si exemple in acest sens, ii aratam ca face parte dintr-o familie adevarata si normala, de care ne bucuram.
Asa creste increderea copilului ca familia va raspunde nevoilor sale de dragoste si afectiune si va simti mai putin absenta celuilalt parinte.
De Elena-Irina Macovei, psihoterapeut in practica privata, doctor in sociologie
Lucreaza in psihoterapie individuala, de familie si de grup, cu formare in psihoterapie eriksoniana si hipnoza clinica. Este psiholog la Universitatea din Bucuresti, cercetator asociat al Laboratorului de Psihologie Sociala si Studii Interdisciplinare (LPSSI) al Universitatii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iasi.
Tel.: 0741.106.169
A consemnat Catalina Cristescu
Citeste si:
8 principii de parenting dupa un divort
Traumele copilariei si cum le discutam la maturitate cu parintii
Foto: shutterstock.com
