De ce avem nevoie de modele?

Intai parintii, apoi un personaj din desene animate, un cantaret sau o prietena mai mare… cu siguranta ai avut si tu modele pe care le-ai admirat. Dar de ce avem nevoie de ele? Iata cateva raspunsuri.

 

 

Fiecare dintre noi crestem cu modele in jurul nostru. Calitatea acestora in primii ani de viata este extrem de importanta deoarece fiecare cuvant, fiecare gest si fiecare actiune vor avea un efect asupra noastra. Asta se intampla pentru ca avem abilitatea sa ne programam pe sine prin invatare.

Aceste modele ne definesc ulterior stilul de viata si dicteaza in mare parte dezvoltarea noastra emotionala, cognitiva si comportamentala, influentandu-ne in mod semnificativ felul de a fi, idealurile si telurile.

 

 

Cand modelele devin reguli de comportament…

Modele pe care ni le alegem ne ofera de fapt reguli de comportament la care noi ne adaptam. Iar acest lucru ne ajuta enorm deoarece fara ele am fi predispusi tot timpul la incercare si eroare. Spre exemplu, copilul va incerca sa se adapteze lumii in care traieste prin invatarea de la cei din jurul sau pe care ii considera modele.

El localizeaza, organizeaza, compara, masoara, testeaza si aplica astfel de metode de invatare pana cand isi dezvolta reguli care ii permit sa se raporteze la lumea din jur intr-o maniera mai putin haotica. Sudiaza cauza si efectul, binele si raul, placutul si neplacutul, pana cand este capabil sa faca abstractii primitive. Aceste reguli timpurii continua sa fie dezvoltate si organizate intr-un model elaborat ce actioneaza ca integrator.

Modelul timpuriu este o regula de baza, intarita constant pe masura ce copilul creste si confirmata odata cu acumularea de experienta.

 

 

Primul model

Incepem sa simtim nevoia unui model in viata inca de la varsta de 2 ani, varsta constientizarii propriei identitati. Tot atunci apar si primele valori, abilitati si experiente care ne influenteaza dezvoltarea. Astfel, doi copii pot raspunde in feluri diferite la aceeasi experienta. De asemenea, prototipul stilului de viata pare a fi format destul de bine pana la varsta de 5 ani.

Experientele dinaintea acestei varste au o influenta mai mare decat cele de mai tarziu. Interactiunea cu lumea inconjuratoare duce la o continua autoevaluare. Inca de mic, copilul incepe sa inregistreze informatii cu privire la modul cum se rezolva lucrurile, despre cine este el, ce putere are sau ce capacitati are, in functie de cum intelege reactiile celor din jurul lui.

 

 

Masura valorii

Modelele sunt extrem de importante si din perspectiva rolului pe care il au in formarea valorilor. In functie de acestea, perceptia asupra oamenilor si experientelor difera de la un individ la altul. In timp ce noi credem ca oamenii pot fi satisfacuti cu succes daca li se face pe plac si evitam mereu sa-i ofensam, altii vor considera acesta atitudine o falsa diplomatie.

Astfel, unii vor considera dorinta ta de a-i multumi pe cei din jur o valoare pozitiva, in timp ce altora li se va parea o valoare negativa.

 

 

La maturitate

Odata cu maturitatea apare si puterea de judecata, moment in care renuntam la anumite tehnici de comportament care nu ni se mai par potrivite si adoptam altele noi, ghidati de modele cu care rezonam mai bine in aceasta perioada. Asadar, invatam tehnici noi si renuntam la unele vechi pe masura ce intelegerea si experienta cresc.

Aceasta este o noua metoda de adaptare la lumea inconjuratoare, coordonata, de data aceasta, de noi reguli, principii si idealuri. Acest lucru inseamna ca suntem pregatiti sa renuntam la o etapa a vietii si incepem alta noua, avand un nivel de judecata mai bine dezvoltat.

 

 

Modele constiente si inconstiente

In primii ani de viata nu stim cine suntem si care este rolul nostru in lume. De aceea, incercam sa ne adaptam la ce se intampla in jur, imitand comportamentele pe care le observam. Astfel, ajungem sa avem modele inconstiente care ne ghideaza actiunile si reactiile. Odata ce crestem, suntem tot mai constienti de propria persoana, de oamenii si mediul in care ne aflam si incepem sa avem o viziune mai clara asupra a ceea ce ne dorim.

Acesta este momentul in care apare nevoia unui model constient. De cele mai multe ori, acesta apare in viata noastra fara sa-l cautam in mod intentionat si este direct proportional cu nivelul de cultura. Daca pana la o anumita varsta parintii au fost singurele modele pe care le-am avut si care ne-au insuflat principiile si valorile cu care am crescut, reprezentand astfel baza personalitatii si a stilului de viata pe care il vom avea pentru totdeauna, de acum inainte vom descoperi si alte modele, care sa ne influenteze evolutia intr-un mod pozitiv.

 

 

Modele pozitive si negative

Exista momente in viata in care putem discerne binele de rau. Insa exista si persoane care, sub influenta naivitatii, nu pot face diferenta intre modele pozitive si modele negative. Asta poate si din cauza capacitatii de disimulare si manipulare a unor persoane care lasa sa se vada public doar trasaturile pozitive.

Daca structura de personalitate nu este foarte bine definita, putem cadea prada usor modelelor negative, considerand, de fapt, ca ele sunt cele bune de urmat. In acest context, anturajul are un rol extrem de important deoarece, petrecand foarte mult timp impreuna cu prietenii, ei ne pot acapara stilul de viata, putem imprumuta regulile lor proprii, perceptiile si valorile. Din acestea deriva noi moduri de gandire, comportament si actiune.

Asadar, rolul modelelor este sa ne influenteze dezvoltarea armonioasa. Insa pentru ca acest lucru sa se intample trebuie sa avem o baza solida, dezvoltata inca din copilarie, care sa ne ajute ulterior, si prin taria de caracter, sa discernem binele de rau si sa alegem binele.

 

 

De Yolanda Cretescu, psiholog, facebook: https://www.facebook.com/Yolanda.r.cretescu/, e-mail: [email protected], telefon: 0726 666 266

 

 

Citeste si:

Etapele dezvoltarii emotionale la copii

Cum ii influentezi tu, ca mama, viata copilului tau

 

Foto: 123.rf.com