Despărțire: De ce să renunți la o relație de cuplu, chiar dacă e dureros

O despărțire e dureroasă, chiar dacă tu ești cea care o inițiază. Dar, de multe ori, e cel mai bun lucru pe care îl poți face pentru tine. Iată de ce o astfel de decizie dificilă e mai sănătoasă pe termen lung.

Citește și:

Comportamente daunatoare dupa despartire

Rău cu rău, dar mai rău fără rău?

Expresiile românești dincolo de confuzie, rămân fidele baladei Miorița, din care aflăm că nu are niciun sens să ne zbatem pentru propria viață.

Să spunem totuși că textele de psihologie, poveștile de viață ale prietenilor și experiențele proprii, ne-au învățat să nu dăm ascultare zicalelor sau, ocazional, cercetătorilor britanici.

Așadar, ce înseamnă o relație nefericită? Sau o relație toxică? Barometrul, în ambele cazuri, ești tu. Cum te simți în relația ta? Ai parte de siguranță, încredere, afecțiune, susținere? Sau, poate pur și simplu vrei altceva?

Pe scurt, analiza propriei relații o poți face punând pe hârtie sau făcând o listă mentală a beneficiilor și a dezavantajelor. Doar așa poți privi obiectiv ce anume îți oferă relația respectivă și unde apar privațiunile.

Și nu, „îl iubesc” nu este o justificare suficientă pentru a rămâne în relație. De „m-am obișnuit cu el” ce să mai spunem…

Majoritatea relațiilor traversează perioade dificile. Fie unul dintre parteneri se îndepărtează, fie amândoi, fie apar probleme sau stres în plus, fie uită să comunice, să fie afectuoși sau să își acorde reciproc atenția de care au nevoie. Și toate acestea, odată observate, pot fi abordate pe rând, astfel încât episodul să fie depășit, în beneficiul cuplului.

Dar acest demers se bazează pe dorința și interesul ambilor parteneri de a continua relația. Iar „repararea” ține cont de fundamentul existent: respect, încredere, siguranță, apreciere, iubire.

În egală măsură, poate acest fundament este cel care se clatină și atunci intervenția poate fi mai difcilă. Cert este că dacă doar unul dintre parteneri vrea să salveze relația, șansele sunt minime, iar eforturile maxime.

Iar după multă muncă și speranțe, deznodământul nefavorabil, ne lasă cu sechele și mai mari: „orice aș face nu mă vrea/ nu sunt suficient de bună/ nu merit să fiu iubită sau ascultată”.

Dacă vrei să fii, iubită, apreciată și ascultată, începe prin a-ți oferi tu aceste lucruri. Care este mesajul pe care ți-l transmiți atunci când partenerul tinde spre a încheia relația, tu ești nefericită, dar insiști să o menții, ba chiar te agăți de ea?

În momentul în care cedezi complet puterea și te pui pe plan secundar în raport cu celălalt, pierzi din start, începând cu stima de sine.

Există o limită a ceea ce putem face pentru o relație. De cele mai multe ori, oricât ne-am dori, este mai sănătos să renunțăm, chiar dacă e dureros, decât să rămânem într-o situație nefavorabilă.

Indicii că este timpul să închei o relație

Deseori, există semne evidente ale unei relații toxice: un comportament abuziv, fie verbal, emoțional sau chiar fizic, lipsă de implicare, de respect, eventual infidelitate.

În cazul abuzurilor, din păcate, un fond emoțional instabil, o stimă de sine scăzută, un critic interior necontrolat și experiențe de viață traumatice duc la perpetuarea situației. Pentru că avem impresia că atât merităm, că mai bine nu se poate, că nu vom găsi ceva mai bun.

Teama de singurătate de asemenea ne menține în relații nepotrivite. La fel de periculoasă este și nehotărârea sau teama de suferință.

Iar pentru că partenerii abuzivi au și perioade de calm, de comportament atent sau măcar firesc, există și speranța că manifestările neplăcute nu se vor mai repeta.

Din păcate, există o limită a lucrurilor pe care trebuie să le „suportăm” într-un cuplu, iar faptul că este dezordonat nu poate fi comparat cu abuzul emoțional.

Viața de cuplu de regulă trebuie să fie un plus de liniște, de mulțumire, sursă de satisfacții și mediu în care te simți protejată. De asemenea, sunt importante atracția și iubirea față de partener.

Chiar dacă acestea variază pe parcursul unei relații de lungă durată, dispariția completă a lor este un semn că poate a venit timpul să mergi mai departe.

Chiar și în absența unor semne clare din partea partenerului că ar fi toxic (în absența oricăror traume indiferent de natură) simplul fapt că nu te mai simți împlinită în cuplul respectiv, poate fi un indiciu care să îți dea de gândit: poți repara, sau este timpul să mergi mai departe?

Știu, suntem oameni răi, imorali și egoiști atunci când ne părăsim partenerul care „nu a făcut nimic”… și totuși, poate chiar faptul că nu a făcut nimic, că ți-a ignorat disconfortul, apatia, distanțarea, a permis ca lucrurile să evolueze până aici.

Iar în viața fiecăruia dintre noi, avem în primul rând o datorie către noi înșine de a încerca să ne împlinim, să ne găsim mulțumirea, confortul și, de ce nu, fericirea.

Așadar, chiar și o astfel de relație poate fi încheiată și este spre binele ambilor parteneri, oricât de dureros este momentul despărțirii.

În cazurile abuzive, cu atât mai mult nu are ce căuta speranța că lucrurile se vor schimba, că partenerul își va depăși propriile traume și tare sau că miraculos se va transforma în partenerul potrivit.

Tu ești cea care trebuie să facă schimbarea, iar aceasta începe cu tine, nu cu el. Ai curaj să mergi mai departe, să te descoperi, să îți respecți nevoile, drepturile și așteptările.

Ai curaj să fii singură, pentru că doar astfel vei învăța să te apreciezi, să te bazezi pe tine și să te lupți pentru ceea ce îți dorești cu adevărat.

Și, mai ales, nu te uita în urmă. Indiferent de greșeli, timpul va trece, iar suferința se va estompa. Așa cum este important să știi să te lupți pentru o relație, la fel de mult contează și când este bine să îi pui capăt.

Fiecare pas pe care îl faci pentru a te îndepărta de o relație în care nu ești mulțumită, te aduce mai aproape de relația potrivită ție.

Foto: shutterstock.com