Dragostea in vremea amantelor

Se spune ca a iubi un barbat insurat este calea sigura catre o viata nefericita si tinuta sub tacere. Daca, astazi, oprobriul si rusinea nu mai sunt la ordinea zilei, totusi frustrarea si suferinta persista. Care este interesul inconstient pentru astfel de iubiri clandestine?

Back Street, melodrama scriitoarei americane Fanny Hurst, a cunoscut in anii ’30 un succes imens. Ea descria in carte destinul tragic al amantei unui barbat insurat. Fara revolta sau tentativa de emancipare, doar durerea, frustrarea si trista acceptare a unui loc secund.

In 2014, lucrurile nu mai stau chiar asa de tragic, pentru ca amantele isi asuma constient aceasta viata si isi traiesc din plin iubirea. Nu mai sufera deloc. Firesc, paradoxul naste intrebari: cum pot aceste femei independente, care isi pot creiona viata dupa bunul plac (caci au si toate mijloacele posibile), sa consimta la o existenta in umbra, asteptare si minciuna?

De la Freud stim ca nicio fiinta umana nu accepta sa sufere doar de dragul suferintei. Ceea ce inseamna ca propria poveste si constructia psihica duc la reiterarea comportamentelor dureroase din trecut. Insa la mijloc mai este inca ceva. Tot inconstient, prin aceste situatii de repetitie, doamnele care traiesc iubiri clandestine se bucura de ceea ce  psihanaliza numeste „beneficiu secundar“.

Dorinta de independenta

Majoritatea amantelor afirma ca si-au ales pozitia care le garanteaza independenta, evadarea din modelul patriarhal, fara a fi nevoite sa se lupte pentru a o dobandi in cadrul unui cuplu.

In plus, ele revendica acest statut cu lejeritate si majoritatea refuza ideea maternitatii. Unii psihologi con­sidera ca acestea fac parte din categoria copiilor alintati, carora nu le-a fost niciodata refuzat nimic si care, deci, nu pot renunta la nimic, nici la o relatie care, poate, in mod normal, le-ar face rau.

Sau trec de la o relatie la alta, practic, le acumuleaza. C., 28 de ani: „Chiar daca este vorba despre un barbat insurat sau nu, imi e indiferent. El isi insala sotia, nu eu! Dar cand lucrurile devin prea complicate, ma opresc. Si ma indrept catre altcineva, barbat insurat sau nu. Am nevoie sa fiu permanent in cuplu, nu suport sa fiu singura“.

Clandestin

Clandestinitatea aduce cu sine placere imediata, dar sunt iubiri anxiogene, devoratoare, de neinteles. Atunci cand suntem fata in fata cu ceva foarte complicat, inseamna ca acelasi simptom era prezent si in copilarie. Iar pentru a evita repetarea, evident ca trebuie sa ne sondam sufletul pana in cele mai ascunse cotloane.

Triunghiul amoros face referire la triunghiul oedipian cu greu suportat de fetite. Amanta vede in sotia legitima o rivala, care ocupa in mod inconstient locul mamei. Incat miza devine ruperea amantului de sotia lui, asa cum in copilarie era vorba de separarea  tatalui de mama.

Din aceasta situatie infantila defectuos rezolvata, in care copilul trebuia sa atraga atentia tatalui pe la spatele mamei rivale, ramane ceva care nu poate fi trait cu sinceritate. Rivalitatea primara nu a putut fi elaborata, nici verbalizata, ci ramane inchistata.

L., 48 de ani, se recunoaste in acesta configurare. La 22 de ani a cunoscut un barbat insurat pentru care, timp de patru ani, a simtit o pasiune mistuitoare. „Intr-o zi, la el acasa, am zarit camasa de noapte a sotiei. Si mi-am amintit, instantaneu, de cea a mamei mele. Pe moment, pur si simplu m-am prabusit, dar in mod ciudat eram bucuroasa.

Aveam impresia ca sunt cea mai puternica, chiar daca el niciodata nu si-ar fi abandonat familia, caci in nicio discutie de-a noastra nu s-a pus problema divortului. Atunci nu am realizat ce insemna asta pentru mine, dar, dupa cativa ani de terapie, am aflat ca, in acelasi timp, voiam sa imi regasesc tatal disparut si sa imi elimin mama.“

In alte cazuri, nereusita de a fi „titulara“ face trimitere la o rivalitate fraterna si familiala din timpul copilariei si adolescentei. Devalorizarea suportata din partea unui frate sau a unei surori, sau chiar inoculata de  preferinta parintilor pentru unul dintre copii poate sa inlature durabil increderea in sine si sa antreneze credinta inconstienta ca aceste femei nu pot trai decat o poveste de dragoste secundara si nefericita.

Placerea decuplata

Transmiterea intre generatii se face intr-o maniera inconstienta. Copilul este imbibat de postura materna, de reprezentarea parentala. O mama care nu isi iubeste sau isi iubeste prea putin copiii este destul de greu sa ii determine pe acestia sa traiasca iubiri infloritoare, simbolic vorbind…

Si cate cazuri nu cunoastem de familii cu amante ascunse la vedere, nas care se iubeste cu fina, verisor cu nasa, ori sotul cu cea mai buna prietena a sotiei, cea din urma fiind fericita de buna intelegere dintre cei doi, fara sa cunoasca toate datele problemei.

Locul secund face mult rau. Toate femeile aflate in aceasta situatie evoca asteptarea, angoasa, deprimarea, mai ales atunci cand este vorba despre vacante, sarbatori sau dorinta de a intemeia o familie. Si atunci, de ce raman in continuare in respectiva poveste?

M., 31 de ani, mult timp s-a multumit cu pozitia de amanta: „Nu mi-am dorit niciodata sa isi paraseasca sotia. Copiii lui erau mici si nu voiam sa le stric familia. Stiam cam ce inseamna asta, pentru ca si eu, in copilarie, trecusem prin divortul parintilor mei. In plus, nu cred ca o relatie adevarata se construieste pe ruinele alteia“.

Ceea ce, desigur, nu a impiedicat durerea, frustrarea si gelozia. „Intre noi, totul era foarte pasional, petreceam mult timp impreuna, ii cunosteam prietenii, dar sufeream ca se culca si cu sotia lui. Daca eu voiam sa ne despartim, ma suna incontinuu si ma atragea catre el ca un magnet. Relatia a durat circa trei ani si jumatate.

Nu puteam sa il parasesc, stiind ca nu am alta solutie. Intr-o zi, a venit la mine la usa cu valizele in mana. Acesta a fost inceputul sfarsitului. Fata in fata cu realitatea, mi-a fost imposibil sa merg mai departe. Cred ca nu mai aveam firul acela de siguranta al adulterului…“.

O atitudine nu foarte surprinzatoare, pentru ca relatiile adultere sunt si un mijloc de a scapa de cotidian. De altfel, cel mai adesea, sunt iubiri inflamate de transgresie, de secrete, care intretin o sexualitate intensa sau care evoca „fantezia salbaticiei“, pe cea a copilului care vrea sa salveze un parinte aflat in dificultate, nefericit in cuplu.

A iubi un barbat al carui cuplu legitim este subred, reprezinta o tentativa de reparare. Este drumul amantelor care vor sa-si dovedeasca lor insile superioritatea fata de sotie, pentru ca aceasta nu stie sa iubeasca la fel de bine ca si ele.