Femeile si situatiile de violenta sexuala

Oare stiu toate femeile casatorite ca exista conceptul de viol conjugal? Ca „nu“ inseamna „nu“ si nu „poate“? Din ancheta care urmeaza, rezulta ca nu stiu destule. Fapt care face necesara o anumita educatie de gen, pe care o fac psihologii de la Asociatia A.L.E.G.

Multe dintre cuplurile care se confrunta cu probleme legate de sexualitate se lovesc, de fapt, de traume ale unor abuzuri sexuale pe care unul dintre parteneri le-a suferit fie anterior relatiei (abuzuri in copilarie din partea unor persoane apropiate, agresiuni sexuale ori violuri in perioada adolescentei ori, si mai grav, abuzurile sa se fi intamplat chiar pe parcusul relatiei in care se afla), fie ca viol marital (acte sexuale fortate), fie sub forma unor acte sexuale nedorite.

Dispaurenia (durere la actul sexual la femei) fara baze fiziologice a ajuns pentru psihologii de la A.L.E.G, dar probabil ca si pentru altii, formula magica pentru identificarea unui abuz sexual.

Un studiu recent al Agentiei pentru Drepturi Fundamentale al Uniunii Europene arata ca, in Romania, circa 6% dintre femei, adica aproape 600.000 de romance, au fost victime ale unor forme de violenta sexuala de-a lungul vietii lor.

Elementul de baza in toate formele de violenta sexuala este absenta consimtamantului. Pentru ca o persoana sa fie implicata intr-un comportament sau act sexual, este necesar ca ea sa isi doreasca acest lucru, sa isi exprime vointa in mod liber, in deplina cunostinta de cauza.

Cu alte cuvinte, pentru ca un act sexual sa fie consimtit, partenerii ar trebui sa spuna „da“ la fiecare pas al actiunii.

Daca unul dintre parteneri nu ofera posibilitatea celuilalt de a-si exprima consimtamantul sau nu-l respecta, ne aflam deja intr-o situatie de violenta sexuala. Violenta fizica poate insoti incalcarea consimtamantului, insa nu apare mereu.

Unele forme de agresiune sexuala sunt mai subtile si nu se conformeaza scenariului cu „violator necunoscut“, care agreseaza in locuri intunecoase, si de accea sunt mai greu de detectat pentru cei din jur si chiar si pentru victima, pentru ca adesea implica agresori din mediul social imediat acesteia (rude, membri ai familiei, profesori, prieteni de incredere).

Chiar daca nu corespund scenariului, faptele – prin natura urmarilor lor – raman violente sexuale, constituind experiente traumatizante pentru victime, cu consecinte semnificative in plan fizic, emotional, comportamental si cognitiv.

Cele mai frecvente forme ale vio­lentei sexuale sunt actele sexuale neconsensuale, atingerile nedorite pe care o persoana le suporta sau este constransa sa le suporte, avansuri, propuneri, solicitari cu caracter sexual adrestate unei persoane in mod repetat si, dupa ce aceasta a dat de inteles ca nu le doreste, constrangerea la a privi, citi sau produce materiale cu caracter sexual, constrangerea la raporturi sexuale neprotejate sau chiar constrangerea la practici si comportamente se­xuale neconsimtite in cadrul unui raport sexual initial acceptat.

Casatoria: un contract de servicii de sex gratis?

In urma cu 250 de ani, Kant definea casatoria drept „uniunea contractuala“ avand drept scop accesul la atributele sexuale ale sotilor. Cu alte cuvinte, filozoful, care nu s-a casatorit niciodata, gasea ca, prin casatorie, sotii capata acces nelimitat si neconditionat la sexualitatea celuilalt.

Astfel, se considera ca femeia casatorita nu e violata de catre sot, din moment ce violul era definit ca fortarea de a intretine relatii sexuale iar casatoria implica tocmai intretinerea de relatii sexuale.

Deci, daca sotii isi forteaza sotiile sa intretina relatii sexuale, chiar utilizand forta fizica, nu se poate discuta despre viol! Din pacate, aceasta definitie e nu doar o definitie invechita si patriarhala asupra casatoriei, ci si ideea pe care se construiesc inca multe relatii.

Violenta sexuala in cuplu este deseori asociata violentei domestice. Studii legate de violenta intre parteneri subliniaza ca intre 18% si 46% dintre victimele violentei domestice recunosc ca au fost supuse unor raporturi sexuale fortate, agresorul fiindu-le sot sau partener de viata.

Violenta sexuala in cuplu se defineste pe un continuum intre viol marital si act sexual nedorit, dar acceptat. In prima situatie, violul marital se refera nu doar la absenta consimtamantului, ci se refera si la abuzuri fizice ce insotesc actul sexual.

In cazul unei situatii de viol marital, sotia se poate confrunta cu efecte psihologice asociate cu stresul posttraumatic – flashback, anxietate, scaderea stimei de sine, depresie si ideatie suicidara.

Violul marital, ca si violenta domestica, este un act prin care sotul isi manifesta puterea si controlul fata de ea iar actele au caracter repetitiv. Nu se opresc decat fie cu incetarea relatiei dintre cei doi membri ai cuplului, fie print-o terapie complexa si de lunga durata a agresorului.

Cea de-a doua situatie este cea a ac­tu­lui sexual nedorit sau violul consimtit. In aceste situatii, partenera accepta tacit actele sexuale initiate de sot, dar fata de care nu simte nicio dorinta sau nicio atractie. Actele sexuale se consuma numai din vointa si pentru satisfactia sotului.

Aceasta situatie este perceputa de catre partener atunci cand acesta incearca sa decodifice lipsa de participare a sotiei sau a parteneriei, drept modul de manifestare a acesteia in timpul actului.

Dar actele sexuale nedorite nu sunt, obligatoriu, insotite de acte fizice violente, fapt pentru care par probleme care nu pot fi definite cu claritate de femeia in cauza.

Situatiile de violenta ce intra in categoria actelor sexuale nedorite nu sunt situatii de confruntare deschisa, in care sa fie clar pentru victima ca exista o agresiune, iar partenerul se poate prevala mereu de acceptarea tacita a sotiei.

Dar actele sexuale nedorite au un aspect coercitiv, iar femeile il definesc prin sentimente de scarba, jena, umilinta fata de partener, acumuland – pe buna dreptate – resentimente si frustrari fata de acesta.

Astfel de interactiuni tin mai degraba de zona unei violente sexuale subtile, in care nu se poate interveni din punct de vedere legal (cum se poate face in cazul violului marital).

Singura solutie e ajutarea victimei spre a intelege situatia in care se afla, de a identifica corect cauza problemelor sale emotionale, si anume, o relatie violenta cel putin din punct de vedere sexual.

Violenta sexuala in cuplurile casatorite afecteaza de multe ori si intelegerea corecta a sexualitatii de catre copiii acestora.

Un pariu cu societatea romaneasca
Cu cat vorbim mai mult si mai deschis despre ceea ce ar putea merge rau intr-o relatie intima, cu atat mai mult suntem mai pregatiti sa facem fata unor astfel de dificultati.

Este important de precizat ca peste 80% dintre victime nu declara abuzul pe care l-au suferit si nici nu discuta cu alte persoane despre ceea ce li s-a intamplat.

Coplesite de rusine si vina, victimele isi ingreuneaza drumul recuperarii. In sens mai larg, cu cat vorbim mai mult despre violenta sexuala si scoatem fenomenul din zona scenariilor de filme politiste spre una realista, cu atat ajutam victimele sa-si depaseasca rusinea si sentimentele de vinovatie si sa inceapa drumul recuperarii. Pentru orice forma de agresiune sexuala, vina este exclusiv a agresorului!

Irina Costache este psiholog si ma­nager de proiecte la asociatia A.L.E.G. (Asociatia pentru Libertate si Ega­litate de Gen), o asociatie non-pro­fit, infiintata in 2004 in Sibiu, cu scopul de a promova drepturile femeilor si de a combate violenta impotriva acestora.

A.L.E.G – Asociatia pentru Libertate si Egalitate de Gen – ofera servicii gratuite de sprijin fie victimelor, fie familiilor acestora, servicii precum consiliere si reprezentare juridica, deconturi de documente medico-legale ori de consiliere psihologica.

Pentru tineri – si nu numai – A.L.E.G a lansat de curand si un seriviciu de informare si consiliere on-line privind violenta sexuala. Usor accesibil, anonim si eficient, gasiti mereu pe cineva care sa va raspunda la intrebari pe http://aleg-romania.eu/consiliere.

Propune o abordare integrata de combatere a violentei sexuale prin intermediul a doua programe specifice: „Corpul meu imi apartine“ si „Rupem tacerea despre violenta sexuala“, unul adresat tinerilor, celalalt adresat, in principal, specialistilor. Pentru a depasi o trauma, o victima trebuie sa vorbeasca despre ceea ce i s-a intamplat, cu cineva care sa o asculte, fara sa o judece. Pentru a preveni violenta sexuala, intai trebuie sa vorbim deschis si cu responsabilitate despre acest fenomen.

Foto: Sad couple