Hartuirea sexuala nu e o gluma

Un fenomen despre care se vorbeste prea putin, dar o situatie-limita in care nu ar vrea sa se afle nicio femeie. Hartuirea sexuala este o forma de agresiune extrema. Si adesea nu exista alternativa: pleci, pentru ca nu ai incotro. Cu toate neplacerile unei demisii…

De fapt ce este hartuirea sexuala? Dincolo de filmul kinky in care Demi Moore le face visatoare pe femeile care l-ar mai hartui pe Michael Douglas, fenomenul este ceva ascuns, amplu, greu de demonstrat, dar foarte consumant pentru victima (de obicei, feminina) care incearca senzatia.

Hartuirea sexuala poate fi extrem de stresanta, pentru ca ea pune victima la colt, femeia respectiva nu are de ales: ori se supune capriciilor erotice ale unui superior instabil emotional, ori pleaca. Este o situatie de presiune enorma, din care, de obicei, nu are de ales si ori se supune, ori pleaca. Uneori sta si indura ironiile colegilor care, cel mai adesea, se arata agresivi. In caz de proces, ei ar fi primii martori, dar acest lucru le pericliteaza slujba si aleg sa se abtina. Asadar, e o situatie de om pus la colt…

 

Doctorul in drept Cristian Jura, secretar de stat la Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, vorbeste despre parghiile de actiune in caz de hartuire sexuala.

Ce inseamna, de fapt, hartuirea sexuala? Ce comportamente include ea?

Cristian Jura: In Romania, exista trei legi diferite care reglemetaza hartuirea, in general, si hartuirea sexuala, in mod special. Este vorba despre Codul Penal, legea privind egalitatea de sanse, si de Ordonanta Guvernului privind combaterea tuturor formelor de discriminare. Codul penal prevede: „Hartuirea unei persoane prin amenintare sau constrangere, in scopul de a obtine satisfactii de natura sexuala, de catre o persoana care abuzeaza de autoritatea sau influenta pe care i-o confera functia indeplinita la locul de munca, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Legea 202/2002 face distinctia intre hartuire si hartuire sexuala si defineste, la art. 4, lit c si lit. d, cei doi termeni astfel: „Prin hartuire se intelege situatia in care se manifesta un comportament nedorit, legat de sexul persoanei, avand ca obiect sau ca efect lezarea demnitatii persoanei in cauza si crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor; prin hartuire sexuala se intelege situatia in care se manifesta un comportament nedorit, cu conotatie sexuala, exprimat fizic, verbal sau neverbal, avand ca obiect sau ca efect lezarea demnitatii unei persoane si, in special, crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor.

OG 137/2000, privind eliminarea tuturor formelor de discriminare, in cadrul art. 2 alin. 5 defineste hartuirea astfel: „Constituie hartuire si se sanctioneaza contraventional orice comportament pe criteriu de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, gen, orientare sexuala, apartenenta la o categorie defavorizata, varsta, handicap, statut de refugiat ori azilant sau orice alt criteriu care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv.

Poate ca aceste definitii par tehnice, dar este important ca o persoana care se considera hartuita sau hartuita sexual sa le cunoasca, pentru a se putea adresa institutiei competente sa ii solutioneze plangerea.

Diferenta majora dintre cele doua tipuri de hartuire este aceea ca in cazul hartuirii sexuale este importanta componenta sexuala a acestui comportament. In cazul hartuirii sexuale se urmareste obtinerea de satisfactii sexuale de catre un superior, in timp ce in cazul hartuirii se creeaza un cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv. Efectele pe care le poate produce hartuirea pot fi la fel de grave ca si efectele produse de hartuirea sexuala.

 

Care sunt sentimentele pe care le raporteaza femeile care o patesc? Vin si barbati? Pierd randamentul in munca?

C.J.: Femeile care au fost puse intr-o situatie neplacuta de acest fel s-au confruntat in special cu sentimente de umilire si de frustrare. Uneori au fost nevoite sa isi caute un alt loc de munca. Este extrem de dificil sa continui sa lucrezi intr-un colectiv in care cineva, poate chiar superiorul, te-a hartuit. Alteori, esti hartuit/a tocmai pentru a nu iti putea indeplini sarcinile cotidiene si, astfel, se creeaza o conjunctura in care poti fi usor concediat/a . In cadrul CNCD, am avut atat cazuri de femei, cat si cazuri de barbati care au fost hartuiti.

 

Au ele vreo parghie de actiune legala pentru a combate hartuirea? Unde se pot adresa victimele?

C.J.: Avand in vedere ca avem trei legi diferite, exista si trei institutii competente sa constate faptele de hartuire si sa aplice sanctiuni. In conditiile in care este vorba despre hartuirea din Codul penal, persoana in cauza trebuie sa se adreseze politiei; daca este vorba de aplicarea legii privind egalitatea de sanse, persoana trebuie sa se adreseze fie angajatorului, fie instantei de judecata, iar in ultimul caz persoana se poate adresa Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii.

 

Ce se intampla cu ceilalti colegi? Ce atitudine au ei? Ce ar putea face acestia pentru a sustine victima? Le e frica de pierderea locului de munca?

C.J.: De cele mai multe ori, o persoana hartuita nu se poate baza pe sprijinul colegilor. Atitudinea colegilor merge de la a se preface ca nu vad nimic, pana la a acuza victima unei hartuiri ca este vinovata pentru ceea ce se intampla si ca a provocat, de fapt, comportamentul de hartuire. Exista o desolidarizare fata de victima, chiar o stigmatizare, fiecare fiind mai preocupat sa isi pastreze locul de munca, decat sa acorde sprijin victimei.

Relatiile dintre colegi, cat si relatiile dintre victima si colegi sunt cruciale, pentru ca victima unei hartuiri trebuie sa prezinte si probe ca a fost hartuita. Fara probe, victima risca sa nu se constate existenta vreunei hartuiri. Am avut cazuri in care victimele au inregistrat cu telefonul mobil anumite afirmatii sau au printat emailuri in care li se faceau diferite propuneri. O alta proba importanta este reprezentata de declaratiile martorilor care au asistat la un astfel de comportament, dar pentru a avea declaratii de martori trebuie sa ai colegi curajosi.

Un alt fenomen care poate aparea este cel de mobing, adica o forma de hartuire psihologica sistematica la locul de munca, atunci cand un salariat este atacat si stigmatizat de colegi sau superiori prin zvonuri, intimidare, umilire, discreditare si izolare, punandu-se in pericol atat starea emotionala, cat si abilitatile profesionale ale victimei. Acest comportament apare atunci cand grupul de colegi incearca sa excluda victima din colectiv.

 

Ce profil psihologic, ce portret putem face acelui barbat care hartuieste sexual o femeie la locul de munca ?

C.J.: Cred ca este dificil sa faca cineva un portret-robot al barbatului care hartuieste sexual o femeie. Poate un barbat foarte frustrat, pentru care singura modalitate de a dovedi ca are autoritate este sa hartuiasca. Pot aparea si sentimente de razbunare sau chiar boala psihica.

 

MOMENTE IN CARE O PERSOANA ESTE MAI VULNERABILA LA HARTUIRE:

• anuntarea, organizarea concursurilor sau examenelor si selectia candidatilor pentru ocuparea posturilor vacante din sectorul public sau privat;

• incheierea, suspendarea, modificarea si/sau incetarea raportului juridic de munca ori de serviciu;

• stabilirea sau modificarea atributiilor din fisa postului;

• stabilirea remuneratiei;

• beneficii, altele decat cele de natura salariala, precum si de securitate sociala;

• informare si consiliere profesionala, programe de initiere, calificare, perfectionare, specializare si recalificare profesionala;

• evaluarea performantelor profesionale individuale;

• promovarea profesionala;

• aplicarea masurilor disciplinare.

Comentează și tu
Recomandări
„Divorțul este a doua cea mai dureroasă experiență din viața unui om, prima fiind moartea cuiva drag“
„Divorțul este a doua cea mai dureroasă experiență din viața unui om, prima fiind moartea cuiva drag“

Gabriela Saulea este medic, mamă și antreprenor. În urma divorțului pe care l-a traversat acum șase ani, a decis să înființeze un program unic în România, prin care să ajute persoanele care trec prin experiențele prin care a trecut și ea, în urma acestui eveniment traumatic. Ea consideră că fiecare sfârșit este un nou început, că fiecare divorț este o lecție de viață și că nicio suferință nu se întâmplă în zadar.

Citeste
De ce este important să ne iertăm părinții
De ce este important să ne iertăm părinții

Ne este greu să uităm anumite suferințe din copilărie sau anumite probleme și nemulțumiri din relația cu părinții noștri. În timp ce este firesc să recunoaștem că au greșit sau că nu ne-au oferit ceea ce aveam nevoie, este toxic să purtăm cu noi, de-a lungul vieții adulte, toate resentimentele, furia, conflictul cu cei care ne-au dat viață. Pentru binele nostru, în primul rând, este important și sănătos să știm să ne iertăm părinții.

Citeste
Ce învață copiii din relația părinților
Ce învață copiii din relația părinților

Cu toții ne dorim pentru copiii noștri să devină adulți sănătoși și fericiți, iar un rol important îl joacă relațiile pe care le vor avea cu cei din jur. Cel mai important exemplu în acest sens îl primesc din relația părinților, motiv pentru care este recomandat să avem grijă ce model le oferim.

Citeste
Hartuirea sexuala nu e o gluma
Hartuirea sexuala nu e o gluma

Un fenomen despre care se vorbeste prea putin, dar o situatie-limita in care nu ar vrea sa se afle nicio femeie. Hartuirea sexuala este o forma de agresiune extrema. Si adesea nu exista alternativa: pleci, pentru ca nu ai incotro. Cu toate neplacerile unei demisii…

Citeste
Care este scopul real al căsătoriei
Care este scopul real al căsătoriei

Ne căsătorim pentru că îl iubim pe celălalt, pentru că asta credem că ne aduce fericirea sau un statut social? Descoperă scopul real al căsătoriei. Probabil că nu te gândeai la asta…

Citeste
Drogurile legale - între senzații tari și consecințe groaznice
Drogurile legale – între senzații tari și consecințe groaznice

Adolescenții spun că sunt senzaționale. Consecințele? Cine se gândește la consecințe?! Drogurile legale sunt un flagel subteran, statul nu știe cât se consumă și care e rata de creștere a consumului. Dar ce sunt acestea? Alina Ciupercovici, în colaborare cu Dana Burciu, psiholog clinician și psihoterapeut la Clinica ALIAT Suceava, explică ce se întâmplă cu „legalele“.

Citeste