Tantrum: accesele de furie la copii – semnificatii si solutii

Au fost situatii cand copilul tau a tipat mult, a plans excesiv sau a avut gesturi agresive? Acest comportament se numeste „tantrum“ si, de obicei, apare la copii cu varste intre unu si patru ani, dar poate aparea uneori si la copii mai mari. Iata ce se afla in spatele acestor momente delicate si ce se poate face pentru a le preveni.

Tantrumul reprezinta un semnal de alarma si e important ca parintii sa observe mai atent copilul si sa inteleaga ce incearca acesta sa exprime.

Poate fi nevoia de atentie sau modalitatea prin care cel mic incearca sa te determine sa-i indeplinesti o dorinta, poate fi reactia fata de un gest sau fata de o intamplare careia nu i-a inteles sensul, sau careia i-a atribuit un cu totul alt sens, ori poate asa face el in fata unei situatii pe care o percepe ca stresanta si coplesitoare.

Pentru a intelege ceea ce incearca sa transmita copilul prin intermediul acestui comportament, este nevoie de rabdare, atentie si multa iubire.

Comunicand mai bine cu copilul, oferindu-i dragoste si intelegere, il poti calauzi spre depasirea situatiilor dificile si vei constata cum momentele de tantrum dispar.

Parintii reprezintă un model pentru copilul lor, iar modul in care noi gestionam frustrarea, este un punct de reper pentru cel mic, care va prelua din atitudinile si comportamentele vazute in familie.

Prevenirea

Primul lucru asupra caruia este bine sa ne concentram este prevenirea momentelor de tantrum. Cand simti ca se apropie unul dintre episoadele furtunoase, orienteaza-i atentia catre o activitate care-i face placere.

Sau ii poti spune pe un ton cald si linistitor: „Mi se pare ca esti suparat/a. Asa este?“. In felul acesta, copilul poate continua discutia, iar daca vorbeste despre nelinistile lui si isi exprima emotiile, momentul de criza poate fi evitat.

Cand s-a declansat momentul exploziv

In primul rand, pastreaza-ti calmul. Daca asta nu se poate si esti furioasa, incearca sa-ti maschezi emotiile negative, intrucat, pe langa mesajul verbal, transmiti mesaje si prin intermediul vocii, al gesturilor, posturii corporale.

Imagineaza-ti cat de diferit poti spune „linisteste-te!“ pe un ton amenintator, fiind incruntata, atentionandu-l pe copil cu degetul aratator si cu corpul aplecat in fata, fata de „linisteste-te!“ spus pe un ton cald, cu duiosie, cu ochii exprimand dragoste si intelegere, cu mana intinsa, oferindu-i sprijinul.

Evita sa-i tii prelegeri despre comportament, pentru ca nu ajuta la nimic. Tensiunea si iritarea il impiedica pe copil sa asculte ceea ce-i spui.

Cand simti ca tantrumul este provocat de nevoia de atentie, ignora-i comportamentul – asta, daca nu exista riscul sa se ranească pe el sau pe altcineva.

Apoi, asigura-te ca petreci timp de calitate cu copilul, astfel incat sa nu mai simta nevoia sa iti atraga atentia intr-un mod negativ.

Timpul de calitate presupune sa te joci cu el, sa-l asculti fara a raspunde la telefon in timp ce el iti povesteste ceva, fara a avea atentia distribuita intre copil si calculator sau televizor, sa-l implici in activitati alaturi de tine.

De exemplu, sa fiti parteneri in bucatarie, pregatind mancarea sa favorita, sa ingrijiti impreuna plantele din apartament sau din gradina etc.

Poate ca acest moment tensionat este creat de copil pentru a te santaja, pentru a te face sa cedezi insistentelor sale de a-i cumpara o jucarie, de a merge unde isi doreste el. Nu este exclus sa fi invatat de la o alta persoana semnificativa pentru el ca aceasta metoda functioneaza.