Cum descopera parintii talentul copilului?
Articol pus la dispozitie de Revista EXCELENTA, editata de IRSCA Gifted Education
www.supradotati.ro/; www.supradotati.ro/revista
Sa cresti un copil e o provocare dura dar incitanta. Din nefericire acesti omuleti nu ajung la noi cumanuale de instructiuni.
Noile definitii ale talentului pot da o idee despre complexitatea sarcinii educarii copilului talentat. Specialistii in educatia excelentei sustin mai multe idei care pot identiaica anumite caracteristici si particularitati emotionale, psihice si sociale.
The Columbus Group, 1991, din Morelock, 1992, afirma ca talentul inseamna dezvoltare asincrona unde inalte capacitati cognitive si tensiuni interioare se intalnesc in experientieri personale de un grad de constienta peste standarde. Asincronia este direct proportionala cu capacitatea intelectuala. Singularitatea talentului ii face pe acesti copii deosebit de vulnerabili si solicita, in consecinta, pentru dezvoltarea optima a copiilor, un comportament adaptat al parintilor, profesorilor si consilierilor.
Dezvoltare asincrona inseamna o dezvoltare cognitiva mult mai rapida decat cea aizica si emotionala, a copilului talentat… ceea ce duce la probleme speciaice. I.e. idei produse de o minte la nivel de 8 ani pot ai diaicil de exprimat printr-un limbaj la nivel de 5 ani. Mai mult, copilul cognitiv avansat adesea are contact cu informatii pe care nu este pregatit si emotional sa le controleze. Astfel, acesti copii tind sa traiasca totul mai intens, ceea ce le complica emotionalitatea.
Adesea acesti copii se trezesc in afara standardelor varstei; tinta jocului lor se raporteaza la varste mai mari, iar intelectual sunt chiar mai avansati. Cu cat e mai inteligent copilul, cu atat e mai mare asincronia si potentialul de vulnerabilitate. In consecinta, parintii constienti de aceste diferente de dezvoltare ale copiilor lor se pot pregati sa-i sprijine.
Dintre semnele timpurii, in copilaria mica, ale talentului:
– vioiciune extrema;
– nevoie de somn redusa;
– durata prelungita de atentie concentrata;
– mereu in miscare;
– zambet sau semne de recunoastere timpurie, a parintilor simembrilor familiei;
– reactii intense la zgomot, durere, frustrare;
– depasirea reperelor standard de dezvoltare;
– memorie extraordinara;
– bucuria si viteza invatarii;
– dezvoltarea timpurie a limbajului;
– fascinatia pentru carte;
– curiozitate;
– excelent simt al umorului;
– abilitati de rationament abstract si rezolvare de probleme (practicalitate);
– imaginatie vie (e.g. prieteni imaginari);
– sensibilitate si compasiune.
Sprijin parental
Copiii invata de la parinti. Parintii care isi fac vreme sa petreaca in compania copiilor lor talentati sunt mai repede pregatiti sa raspunda nevoilor copiilor lor si sa le ofere oportunitati educationale favorizante adecvate. E important ca parintii sa le citeasca, chiar si atunci cand copiii pot citi. In primii ani de viata parintii isi pot ajuta copiii sa-si descopere interesele si sa-i incurajeze sa cerceteze, in jurul lor, natura, muzica, reprezentarile plastice, sporturile, muzeele…
Copiii care resimt atractie pentru un domeniu anume au nevoie de oportunitati pentru a o manifesta si investiga in extenso. Simularea si sprijinul preocuparilor copiilor in familie sunt vitale pentru dezvoltarea talentului. Copilul se va dezvolta spectaculos daca ii sunt respectate inclinatiile reale.
Mediul familial
Copilul talentat isi solicita la maximum familiile. Adesea dorm mai putin decat alti bebelusi si au nevoie de asistenta cat sunt treji. De aceea au nevoie de o familie extinsa, bunici in apropiere, alte rude si prieteni ai familiei care sa mai preia din aceasta sarcina a parintilor. Mai ales in cazul familiei monoparentale e nevoie de asemenea sprijin. Din clipa in care pot vorbi acesti copii au intr-una intrebari si pareri ferme. Cand li se explica regulile jocului sunt mai cooperanti decat copiii pur si simplu obedienti. Daca li se vorbeste si sunt ascultati cu respect, raspund si ei la fel. Pe masura ce cresc, consiliile de familie pot fi un mod propice de impartire a sarcinilor si de invatare a deprinderilor de negociere, un veritabil forum, unde copilul isi are asigurat locul, ca membru al familiei, evitandu-se astfel lupta pentru dominatie ce poate aparea altfel. Copiii talentati au nevoie sa stie ca sunt sprijiniti emotional de familie, chiar cand exista si dezacorduri.
Mediul scolar
Copiii talentati profita, in general vorbind, de mediul comun al clasei scolare, in compania unor colegi cu talente similare. Programul lor educational ar trebui proiectat pentru a le promova progresul in propriul lor ritm de dezvoltare. Parintii care se implica in activitatea scolii pot ajuta comunitatea educationala sa vina in intampinarea nevoilor ascestor copii.
Mediile deschise si flexibile aduc studentilor oportunitati de alegere, promovandu-le independenta si creativitatea. In cautarea programului perfect, Silverman & Leviton (1991) includ o lista de trasaturi specifice de cautat intr-o scoala.
Debutul la varsta anticipata ori alte forme de accelerare a scolii se pot avea in vedere cand programul scolar adaptat talentului nu este suaicient de provocator, sau cand nu exista posibilitatea de asociere a copiilor talentati pe grupe de varsta, intelectual avansati cu totii. Intrarea in sistemul scolar inainte de varsta standard este forma cea mai la indemana de accelerare a studiilor, academic si social. Se mai poate accelera optim inainte de clasa a II a sau a IX a, cand aderenta la grup e mai slaba. Baietii sunt de regula mai dornici sa sara clasele in orice moment al vietii scolare.
Feldhusen (1992) da excelente repere pentru studii accelerate. Cand un copil isi exprima dorinta de a avansa accelerat sunt sanse solide ca el sa-si regleze singur celelalte relationari de natura sociala. In gradinita si scoala primara sunt benefice grupurile de varste diferite, atata vreme cat copilul talentat nu e cel mai varstnic din grup. Baietii talentati si creativi sunt adesea tinuti pe loc de asa-zisa imaturitate si inabilitate de a socializa cu colegii de varsta mai putin avansati ca el insusi.
Cand un baiat de 5 ani cu o minte la nivel de 8 nu relationeaza bine cu cei de 5 ani, nu are rost sa-l tii pe loc un an: va deveni doar un copil de 6 ani cu o minte de 9 care va incerca sa relationeze cu copii de 5 ani! Cea mai buna solutie este sa-i gasesti adevarati colegi, de varsta sa, dar intelectual avansati. Nu se recomanda tinerea pe loc a copilului.
Sustinere parentala
Copiii talentati au nevoie de sustinatori puternici si responsabili: grupurile parentale pot fi esentiale. Este nevoie de actiunea concertata a unor grupuri mari de parinti pentru a asigura cele necesare cultivarii copilului talentat. Parintii copiilor talentati au nevoie de un cadru pentru schimb de experienta… si grupul parental larg il poate oferi.
Este esential ca parintii copiilor cu nevoi speciale sa se intalneasca din timp cu comunitatea educationala. Cand acestia conlucreaza cu totii, se pot proiecta programe adecvate si problemele pot ai detectate din timp. Ajuta mult ca parintii sa-i asiste pe educatorii copiilor lor – cu materiale suplimentare, cu ajutor in clasa ori in biblioteca, oferindu-si cunostintele unor grupuri mici de elevi, cooptand in plus si pe altii care pot aduce in joc inca alte cunostinte care imbogatesc. Parintii eficienti sunt in permanent contact cu educatia copiilor lor, cu cercetarea din domeniul educatiei, in general. Cand un parinte face efortul de a veni in intampinarea unui copil talentat, ar ai de dorit sa-l instiinteze si pe profesor, ori pe directorul scolii.
Concluzii
Cheia cultivarii copiilor talentati este respectul: respectul pentru unicitatea lor, pentru opinii si idei, respect pentru visele lor. Copiii talentati au nevoie de parinti responsabili si flexibili, care sa se bata pentru ei cand ei sunt prea mici sa se descurce singuri. E dureros, ca parinte, sa vezi cum copilul tau nu socializeaza, dar e nesabuit sa supralicitezi importanta adecvarii – mesajul acesta destul de clar venind dinspre lume. Acasa copilul trebuie sa stie ca unicitatea sa e o bucurie pentru cercul lor in care sunt apreciati pentru ceea ce sunt: ei insisi.
Kristof Lajos
Foto: dreamstime.com
Bibliografie
Feldhusen, J. F. (1992).
„Early admission and grade advancement for young gifted learners.”
The Gifted Child Today, 15(2), 45-49; 14(6), 31-34
Morelock,M. (1992)
„Giftedness: The view from within.”
Understanding Our Gifted, 4(3), 1, 11-15.
Silverman, L. K., & Leviton, L. P. (1991).
„Advice to parents in search of the perfect program.”
