Relaţii

Dorinta noastra este, prin definitie, fluctuanta, insa tot mai putine cupluri consimt la aceasta realitate. Ei se ingrijoreaza pentru ca, daca nu mai fac dragoste, cred ca e un semn ca nu se mai iubesc. De ce anume dorinta se topeste? Si cum sa traim inevitabilele suisuri si coborasuri fara a pune relatia in pericol?
Sa spui,,te iubesc“ inseamna ,,vreau sa fiu cu tine, si cand nu sunt in prezenta ta, ma simt nefericit, imi lipsesti“. Sa spui ,,te iubesc“ inseamna ,,atunci cand te privesc, sufletul meu se incalzeste si vreau sa te strang in brate“. ,,Atunci cand facem dragoste, sunt transportat intr-o dimensiune pe care nu o cunosteam inainte si in care ma simt extraordinar de bine“.

Iubire eterna, barbatul ideal, sacrificiu feminin din dragoste, erotism coplesitor, senzatii coplesitoare, romantism inflacarat… Le cunoastem, suntem asediati cultural de aceste mesaje seducatoare. Astazi, insa, unele femei intuiesc in intriga ce cuprinde toate aceste elemente desprinse, parca, din basme cu cava-leri si domnite, un esafodaj tot mai subred.
Sunt casatorita de un an jumate si inca de la inceput i-am spus sotului meu ca imi doresc sa imi pastrez si numele de fata pe langa al lui. Pentru ca la starea civila nu este posibil sa faci asta direct la casatorie (decat daca si sotul preia numele meu de fata) ar trebui sa fac niste demersuri mai elaborate in acest sens. Pana acum nu am avut timp pentru asta dar sotul meu stie ca imi doresc acest lucru.
Problema este ca desi spune ca este de acord, orice ocazie in care mai figurez pe undeva cu vechiul nume este prilej de discordie si sursa unui repros permanent ca nu as fi mandra cu numele lui (in prezent am doar numele lui).
Ar trebui sa renunt la dorinta mea ca sa nu-l mai supar sau el incearca sa-mi transmita ceva?

Barbatul traditional doreste ca femeia sa fie virgina pentru a o putea initia, a o face sa descopere placeri si a o invata el insusi rudimente de erotism. Aceasta dorinta de a fi primul se explica printr-o frica: daca este deja „formata″, s-ar putea sa fie „deformata″, adica prea ″fierbinte″, exigenta, iar el risca sa fie supus comparatiilor.