Ai gasit in camera copilului tau un joint… Cum sa reactionezi? Ce este de facut? Mic manual pentru uzul parintilor, alaturi de recomandarile profesorului Daniel Marcelli, psihiatru, specialist in probleme de adolescenta
Tatii au rolul lor foarte important in cresterea copiilor. Iar modul in care ei reusesc sa-si joace acest rol influenteaza radical evolutia copiilor. Cel mai important este ca tatii si copiii sa ajunga sa faca echipa, iar tensiunile, provocarile pe care cresterea copiilor le pot determina sa nu se transforme in exercitii de forta, in conflicte, agresivitate verbala sau fizica. Asadar, cum se poate realiza acest lucru? Iata un decalog pentru tatii care doresc sa faca echipa cu copiii lor.
Chiar daca nu spunem, uneori ne este greu sa acceptam ca partenerul nostru a mai avut o viata inainte de noi. Ca a mai fost fericit in alta relatie, in bratele altcuiva. Asta ne intriga si ne agaseaza si, fara sa vrem, putem strica prezentul pe care ar trebui sa il traim frumos. Cum sa ne eliberam de aceste fantome?
A discuta despre sexualitate cu copilul tau nu ar trebui sa fie un subiect tabu, mai ales cand in ziua de azi materialele pornografice sunt atat de la indemana. Ce ramane de facut? Ghideaza-l fara a-l culpabiliza sau a-i incalca intimitatea.
Sa-i invatam pe copii bunavointa nu inseamna doar sa ii deprindem cu traiul in societate, ci si sa le deschidem gustul empatiei si al solidaritatii, in ciuda raporturilor din ce in ce mai tensionate cu mediul scolar. Atentie marita trebuie sa aiba si educatorii, si parintii.
Pentru ca batranetea ne angoaseaza, gesturile si cuvintele noastre au adesea prea putine tandrete pentru cei batrani. Dar cum putem sa ne cultivam rabdarea si bunatatea pentru cei care nu mai pot fi atat de sprinteni?
Este intrebarea care ii obsedeaza pe cei indragostiti. Un cuplu care dureaza, este un cuplu care a stiut sa depaseasca idealizarea de la inceputuri pentru a gasi viteza de croaziera a prieteniei si echipei. Voi cum stati la acest capitol? Pentru a afla, raspundeti la intrebarile propuse de Maryse Vaillant.
Alain Badiou este psihoterapeut si autor de carti despre iubire in lumea contemporana. Teza lui este ca renuntam prea usor la o relatie din cauza greutatilor care nu lipsesc din niciun cuplu.
Sa traim in doi nu este lucru simplu. Nu doar ca trebuie sa-l iubesti pe celalalt, ci si sa formezi un tandem cu acesta. Sa fii mandru, sa ai grija de celalalt, sa ii acorzi energie, timp si sa ramai in tot acest timp tu insuti…Ce loc ocupa cuplul pe care il formezi cu celalalt in viata? Pentru a sti, raspunde la intrebarile formulate de psihiatrul Robert Neuburger.
Copil, munca, metrou, baby sitter… Nu e deloc simplu pentru cei care se iubesc sa se distanteze de toate acestea. Sa faci bilantul de cuplu cand nimic nu mai merge, sau chiar cand lucrurile merg, inseamna sa faci inventarul lucrurilor bune si al slabiciunilor. Si sa iei distanta necesara pentru a decide daca mergi mai departe – sau nu – de a avansa impreuna.
Daca inima bate inca, corpul nu este mereu la intalnire. Stres, oboseala, tentatii: cotidianul ameninta. Fiecaruia ii revine sarcina de a-si reinventa propria sexualitate, dincolo de normele stabilite. Esentialul este sa ii declaram celuilalt profunzimea dorintei noastre. Putem face asta? Pentru a sti, sa raspundem intrebarilor lui Alain Héril
Sa ne ascultam, sa impartim, sa schimbam idei, sa exprimam cu sinceritate cheful, nevoile, iata cheia unei relatii infloritoare. Stiti sa va ascultati reciproc? Pentru a sti, raspundeti amandoi la intrebarile lui Jaques Salomé.
De obicei, copiii mint din aceleasi motive ca si adultii: cand simt ca sunt intr-o capcana, cand le este teama de pedeapsa sau de a fi respinsi spunand adevarul, cand se simt amenintati, sau cand pur si simplu se gandesc ca minciuna va face lucrurile mai usoare pentru toata lumea. Deseori minciuna este un semn al unei stime de sine scazute. Copiii, ca si oamenii mari, se gandesc ca trebuie sa para mai buni pentru ca nu stiu ca sunt suficient de buni asa cum sunt.
Furia este una dintre cele mai comune emotii si este normal ca un parinte sa se enerveze pe proprii copii. Insa modul in care un parinte gestioneaza aceasta furie este foarte important pentru o relatie sanatoasa intre parinte si copil. Si sa nu uitam, nu este vorba numai de copii: partenerul de viata, parintii, fratii, socrii pot creste nivelul de stres al parintilor.
Este firesc ne simtim intr-un fel sau altul in diferite situatii – veseli sau tristi, furiosi sau speriati; emotiile nu sunt niciodata bune sau rele – nici macar furia.
Doua miliarde de telespectatori au vizionat casatoria Printului William cu Kate Middleton; aproape tot atatia care au urmarit nunta Printului de Monaco. Viata lor ne fascineaza si ne face sa visam. De ce oare?
Sa te detasezi, sa cresti, sa iubesti dincolo de cercul matern fara culpabilitate sau agresivitate, iata ceea ce numim adesea „taierea cordonului ombilical“. O operatiune delicata, progresiva, care cere vointa si o adevarata dorinta de emancipare.
Stim, dar uitam adesea: nu exista iubire fata de celalalt pe termen lung fara a-i acorda atentie zi de zi. Cu conditia sa nu confundam generozitatea cu sacrificiul, daruirea cu manipularea. Iata cateva cai pentru a gasi distanta care trebuie.
Suntem convinsi de binefacerile jocului pentru echilibrul copiilor nostri, insa nu stim intotdeauna cum sa il integram in viata de familie. Trebuie sa ne jucam cu ei sau sa stam deoparte? Sa jucam jocurile care ne plac noua sau pe cele care le plac lor? Dar daca nu ne plac deloc jocurile?
I s-a intamplat probabil fiecaruia dintre noi sa asiste – vrand-nevrand – la scene in care un parinte furios isi “educa” copilul in public, cu tipete, jigniri si lovituri. Multi dintre noi ramanem indiferenti in fata acestor violente, pe altii ne revolta, putini intervenim in ceea ce consideram a fi “probleme de famile”. Dar oare care sunt efectele pe care le are aceasta umilire publica asupra copilului expus la o violenta deloc educativa? Andreea Biji, psiholog la Salvati Copiii ne explica.
Experientele din copilarie ale parintilor marcheaza relatia acestora cu proprii lor copii. O fetita crescuta cu disciplina negativa, poate deveni o mama nesigura, care la randul ei isi pedepseste copiii.
Educarea copilului nu se face prin bataie, pentru ca impactul asupra dezvoltarii sale este urias. Iata recomandarile specialistilor de la Salvati Copiii.
Auzim din presa sau de la profesionisti ca nu este corect si sanatos sa ne educam copiii cu violenta – fizica, verbala, emotionala. Dar ce putem face pentru a deveni parinti eficienti, responsabili, relaxati, care reusesc sa isi educe copiii construind in acelasi timp o relatie pozitiva cu acestia?
Vedem tot mai adesea relatii intre parteneri despartiti de o diferenta mare de varsta. Sunt aceste cupluri ca toate celelalte? Au mai multe sau mai putine probleme de intelegere? Iata un decriptaj facut alaturi de terapeutul Virgil Ricu.
Tinerii prefera jocurile video din ce in ce mai violente. Cruzimea, chiar si virtuala, ii ingrijoreaza deopotriva pe parinti si profesori. Motivele sunt intemeiate?
Daca povestile noastre de amor se termina prost, inseamna ca repetam la infinit acelasi scenariu, inspirat de obicei din copilarie. Identificarea acestui script inconstient ne poate ajuta sa schimbam rolul si sa ne angajam, in final, intr-o aventura diferita.
In momentul de fata, PRO TV a demarat o puternica miscare de protest ce doreste sa aiba ca rezultat schimbarea legii adoptiilor in Romania. Miza este teribil de importanta, iar zeci de mii de copii ar putea avea sansa unei vieti normale. Insa cum integrarea copilului intr-o familie adoptiva nu se face foarte usor, o echipa de specialisti si terapeuti a facut inventarul capcanelor ce trebuie evitate.
Obosit de programul foarte plin, ingrijorat de viitorul sau, liceanul se poate descuraja. De unde, urgenta de a-l motiva printr-un proiect personal, pentru ca el sa se vada dincolo de examenul de BAC.
Socul pubertatii, consecintele acestuia asupra perceptiei de sine si relatiile cu ceilalti destabilizeaza adolescentul si il fac mai putin disponibil pentru invatat. In plus, vin si noile tehnologii, care schimba raportul cu adultii si cu munca.
Intrarea la scoala primara este o etapa importanta in separarea parintelui de copil. Pentru a investi in scoala si invatatura si pentru a-si dezvolta autonomia, copilul trebuie sa se simta in siguranta.
