Confesiuni
Mi-amintesc bine ca inca din copilarie aveam un vis care se tot repeta. Era vorba despre o fetita care se pierde in padure si dupa ce rataceste infricosata pe acolo, facand fata unor sunete sinistre si unor locuri pe care nu si-ar fi dorit sa le exploreze, ajunge intr-o poiana plina de cerbi si flori frumoase, unde se afla o femeie blanda si zambitoare care mangaie acei cerbi.
Daca stau bine sa ma gandesc, “mereu” nu descrie tocmai bine situatia…Cred ca ar fi “mereu”, daca mergeam “mereu” impreuna la sala sau la cumparaturi. Dar te am acasa, in grupul de prieteni, in vizitele facute impreuna la parinti, cand facem piata, cand ne certam ca lasi dezordine. Pana si la serviciu te am. Cand imi scri pe messenger (exact cand am treaba foarte multa) ce gadget tare ai vazut. Sau ca ai poftit la ciorba de vacuta si daca-ti fac, sa consider ca am pe deget inelul de logodna?