Cunoaste-te

De multe ori s-a scris despre redescoperirea de sine in momentele de singuratate, precum si o mai mare apropiere de nevoile si dorintele proprii. Desigur, acestea sunt o parte dintre avantajele de care putem beneficia, atunci cand avem suficienta deschidere catre sine si interes sa evoluam in plan personal. Totusi, lista avantajelor nu se opreste aici.

Cand avem probleme cu cei din jur, la nivel relational, este bine de stiut ca sursa problemelor se afla in noi insine. Vorbim despre conflictul interior si, ca rezultat, de cel exterior in relatiile pe care le avem. Un adevar putin incomod la inceput, dar extrem de folositor in lucrul cu noi insine si, implicit, in vindecarea relatiilor din viata noastra.

Trauma este rezultatul unui stres extrem de mare care te face sa iti schimbi perceptia asupra vietii, asupra posibilitatilor si resurselor tale ca persoana. Orice eveniment poate avea un astfel de efect daca s-a produs pe neasteptate sau in mod repetat, daca ne ia pe nepregatite si daca ne simtim lipsiti de putere in lupta cu el sau fata de consecintele sale.

Despre abundenta exista deja o literatura bogata (cum altfel?) care sustine ca aceasta este de fapt o stare normala, cum este si cea de sanatate, iar ideologiile despre lipsa, ce proiecteaza asupra abundentei aura exceptionalului si care s-au consolidat pana intr-acolo incat au capatat puterea unor institutii, nu ar avea prea mult temei din acest punct de vedere.

Fie ca este vorba despre incheierea unei relatii amoroase, ruperea relatiilor cu o prietena apropiata sau pierderea jobului, fiecare reactionam unic la astfel de evenimente. In functie de intensitatea relatiei avute, de impactul despartirii, de experienta anterioara si profilul emotional, ne manifestam diferit intensitatea si durata suferintei.

Daca esti nesigura de diferentele intre a fi empatic sau a compatimi, ia in considerare urmatoarele lucruri care sunt foarte opuse empatiei, oricat de potrivite ti s-ar parea intr-o situatie. Deseori le auzim, iar cel care le spune are impresia ca este spre binele celui aflat in suferinta. Nimic mai fals.

Oricat de zen ai fi si pasnic ca persoana, nu esti scutit de accese de furie. Iar la majoritatea, acestea se manifesta prin izbucniri orientate fie spre exterior, fie spre propria persoana. In situatiile cand furia pare sa te controleze, aminteste-ti ca un astfel de moment poate avea efecte nefavorabile pe termen lung.

Un tipar in gandire este greu de identificat, iar uneori, chiar daca il identificam, ne poate fi comod, oricat de defavorabil. Scenariile negative sunt rodul pesimismului, iar negativismul poate fi un mecanism de aparare. Gandim ca tinem raul la distanta gandind rau. Rezultatul? Doar ne facem rau singuri.

Ni se intampla sa ne spunem singuri ca stim ce avem de facut dar cu toate acestea nu facem. Si astfel, ne catalogam drept lenesi. Lenea este o judecata emisa la adresa caracterului si o critica folosita in exces. Daca te consideri lenes vezi-ti comportamentul ca simptom al unei probleme si nu problema insasi. Cu cat iti intelegi mai bine motivatia, cu atat mai capabil vei fi sa rupi cercul vicios.

Stim toti cum sunt zmeul, vrajitoarea, Imparatul Verde, Fat-frumos, Sfanta Vineri, Muma Padurii, fara sa ii fi vazut in realitate? Este interesant cum basmele ne fac cunostinta cu o lume imaginara, dar atat de vie. Aceste figuri cunoscute in copilarie continua sa traiasca in noi si cand crestem, atunci cand sefii par a fi niste capcauni, sotiile uneori niste zane, iar alteori niste vrajitoare etc. Oare de ce?