Cunoaste-te
Copilaria/adolescenta este primul aspect pe care trebuie sa il studiemcand analizam factorii care au condus la o mai mare vulnerabilitate in fata stresului, pentru a putea descoperi si modalitatile prin care sa contracaram potentialele efecte negative ale combinatiei nefavorabile vulnerabilitate-stres.
Michael Gazzaniga, un specialist american in neurostiinte, spunea ca „suntem fiinte sociale pana in maduva oaselor“. Ca, daca ar fi sa selecteze un atribut principal al calitatii de om, acel atribut ar fi sociabilitatea, nevoia de celalalt.
Oare ce ne face sa ne atasam de ceilalti? Sa ne luptam pentru cauza lor, sa sustinem pe cineva, sa iubim animalele ca pe niste membri ai familiei? Hormonii, baza biologica a atasamentelor noastre…
E bine sa duci o viata generoasa sau una egoista? Sa iti pese de altii sau nu? Dincolo de preceptele noastre morale care predica generozitatea, este bine sa punem la microscop comportamentele noastre prosociale.
Nu este usor sa ne mentinem calmul si echilibrul in interactiunile de zi cu zi. Trecem prin atat de multe stari si intalnim, uneori, oameni atat de diferiti, incat este dificil sa reusim sa ne intelegem cu fiecare dintre ei. Fie ca vorbim despre relatiile profesionale, sau despre cele personale, conflictele par, de multe ori, imposibil de evitat. Totusi, cum putem sa avem o comunicare sanatoasa si eficienta cu cei din jur, chiar si in situatii tensionate?
Altruismul in exces e daunator, dar o buna doza de egoism este sanatoasa. Acest echilibru fin al prezentei noastre in lume este decodat in randurile urmatoare de psihoterapeuta Adriana Costisanu Savu.
Neurostiinta atesta nevoia noastra profunda de a fi intre oameni. Avem un adevarat creier social. Dragos Cirneci explica mecanismele dependentei noastre de ceilalti si felul cum prezenta prietenilor este o adevarata sursa de sanatate.
Ghid practic pentru a descoperi, analiza si solutiona eficient problemele pe care le intalnim de-a lungul vietii.
Studiile privind psihologia vietii adulte au devenit interesante pentru cercetatori incepand cu a doua jumatate a secolului al XX-lea. In anii 50 Erik Erikson a scris teoria sa privind etapele dezvoltarii umane si a postulat ca fiecare etapa este caracterizata printr-o “criza”, de fapt un conflict psihologic comun tuturor, care odata depasit asigura trecerea spre urmatoarea etapa de maturizare.
Toti suntem, la un moment dat, repetenti la capitolul „vointa“. Fie ca e vorba de abonamentul acela la sala de fitness, care expira fara sa fi ajuns vreodata la fitness, fie ca e vorba de tigarile de care te tot lasi… de luni bune. Ce anume ne face sa amanam si cum putem fi mai puternici la capitolul vointa?
Nu suntem constienti de foarte multe lucruri care ne influenteaza starea de moment sau cursul unei decizii. De ce sunt femeile imbracate in rosu mai atragatoare? De ce albastrul ne calmeaza? Creierul nostru e supus multor influente cu totul arbitrare…
Consumul de internet ne-a invadat vietile, iar multi oameni sunt, pur si simplu, dependenti de Facebook pentru ca vor sa fie recunoscuti si iubiti. Dar, intr-un univers care glorifica transparenta totala, este foarte dificil sa iti protejezi intimitatea.
Atingerea joaca un rol esential pentru demonstrarea sentimentelor, iar oamenii se simt mult mai satisfacuti emotional cand sunt luati in brate sau mangaiati. Desigur, nu ne referim aici numai la cuplu, ci si la relationarea in familie sau cu prietenii.
Stresul ne strica starea de spirit si ne afecteaza viata. In aceste conditii este important sa stim cum il gestionam.
Daca te afli in situatia in care tocmai ai iesit la pensie sau ai parinti/bunici care si-au incheiat activitatea profesionala, atunci probabil stii care sunt fazele tranzitorii ale acestei schimbari. Daca nu, e bine sa te pregatesti pentru a putea trece cu optimism peste inceputul unei noi etape din viata ta sau a celor dragi.
Increderea in sine si stima de sine au impact in toate aspectele vietii, de la familie, cuplu, pana la job si depasirea obstacolelor. Iata cateva repere pentru o mai buna stima de sine.
Cine se declara optimist incurabil, sa ridice mana! Bun, sunt vreo cativa. Vestea buna este ca pot fi tot mai multi de genul acesta, daca invata cum sa isi regleze emotiile negative si sa cultive mai multe emotii pozitive…
Optimismul face parte din bagajul nostru de unelte pentru o viata mai buna si activitati mai eficiente. Optimistii rezolva mai bine problemele si sunt mai proactivi. Dar nici excesul de gandire pozitiva nu este grozav. Cel mai bun este optimismul lucid. Repere de la psihoterapeutul Eugen Popa (Asociatia ATHANOR).
O cititoare ne-a povestit, in scris, cu rugamintea sa ramana anonima, experienta unei depresii si concluziile ei in legatura cu gandirea pozitiva. Umorul si luciditatea ei ne fac sa ii publicam, cu placere, povestea.
Manipularea este controlul asupra mintii si vointei altcuiva. Exploatarea emotionala si intentia de a obtine puterea in dauna victimei manipulatorului. Manipularea are, de obicei, scopuri negative.
Pierderea unei persoane dragi reprezinta una dintre cele mai dificile forme de trauma, si este un factor de stres major pentru ca presupune pierderea efectiva a relatiei de atasament si confruntarea cu ideea de moarte proprie.
Auzim adesea ca pisica a murit din cauza ca a fost prea curioasa… Dincolo de cliseele culturale referitoare la curiozitate, dorinta noastra de explorare a zonelor noi si necartografiate ale realitatii este ceva profund uman si care ne face foarte bine. De fapt, e principalul ingredient care face ca viata sa fie o experienta minunata.
Un cuvant aiurea… si te opresti intr-o tacere care poate dura ore sau zile. De ce aceste suparari? Si cum sa iesi din acest comportament distructiv? Ce este pasiv agresivitatea si cum sa o eviti?
“Ne cunoastem de atatia ani si nu-mi vine sa cred cum a reactionat”. Cu siguranta ai spus asta cel putin o data. Ce se ascunde in spatele acestui mecanism? “Cadrele” pe care obisnuim sa le punem in jurul oamenilor.
Nu multa lume stie ca trauma psihica poate afecta o viata intreaga daca nu este abordata, tratata… Dar ce mai este considerat „trauma“? Cateva raspunsuri de la Diana Vasile, presedinte al Conferintei Nationale de Psihotraumatologie.
Prea slabe, prea inalte, prea tinere, prea frumoase, prea la fel, prea acuzate ca impun un standard al frumusetii imposibil de atins de 99% dintre femei. Caci, in final, cate dintre noi au 1,85 m inaltime si mult laudatele masuri de 90-60-90? Ce sa mai spunem de corpul nostru dupa o anumita varsta si cel putin o nastere?! Frustrant? Nici pe departe, intrucat, in spatele aparentelor, aceste dive ale podiumurilor ne produc placere.
Gandim gresit, asta am mai spus-o. Si am scris si cum gresim. Ca asta ne afecteaza actiunile de zi cu zi, e mai putin evident, desi la fel de evident la o privire mai atenta. Dar ce alte greseli de gandire facem noi atunci cand judecam o problema sau alta din viata cotidiana?
Din nesiguranta sau nevoia de control, din convingerea ca doar ea are dreptate si vrea binele celuilalt, se naste unul dintre cele mai indezirabile comportamente feminine: cicalirea. Bombanitoare constante, intr-o relatie de prietenie distanta comportamentul le este trecut cu vederea mai usor, dar, de aproape, devine greu de suportat si taman bun sa te puna pe fuga.
Ca sa demolam statuile femeilor de mucava care apar azi la televizor, ne-am gandit sa prezentam cateva doamne ale caror performante pot fi o sursa de emulatie si de admiratie. Le-am intrebat cu ce anume se mandesc si ce sfaturi le pot da compatrioatelor lor de azi.
Bogdan Lucaciu este psihoterapeut si psihanalitist. Intr-o discutie cu dumnealui, a venit la un moment dat vorba despre culpa feminina. Am decis sa exploram impreuna subiectul, mai in profunzime. Este ea o realitate atat de pregnanta? Iata cateva raspunsuri posibile.
