Cunoaste-te

Macar o data in viata ai trait starea de nefericire sau ai intalnit persoane care declara ca au avut momente de nefericire. Atata timp cat aceasta stare intervine rar, se inscrie in limita normalului, dar daca momentele de nefericire sunt periodice sau ciclice atunci se recomanda a fi cautate solutii pentru a le diminua intensitatea sau a le micsora frecventa.

Iata un exercitiu usor de realizat, si eficient, pentru intelegerea cat mai corecta a persoanelor dragi tie.

Vrei sa faci impresie buna, sa te simti apreciat/a, iar cei din jur sa-ti caute compania? Imbunatateste-ti carisma prin stravechea arta a povestirii.

Azi, oamenii se relaxeaza cu aplicatii pe Iphone sau jocuri video, dar mai exista „aristocrati“ pentru care bridge-ul este suprema provocare in timpul liber.

Atunci cand evenimentele din viata noastra se aglomereaza sau suntem intr-o situatie in care ne-ar prinde bine un moment in care sa privim lucrurile dintr-o alta perspectiva, ce ar trebui sa facem?

In anumite situatii emotiile noastre au luat-o razna si am simtit nevoia sa ne retragem sau sa ripostam? Ce se intampla cu spatiul nostru emotional in astfel de situatii? Cum putem sa gestionam ceea ce primim din exterior, in asa fel incat sa nu ne afecteze?

Daca stam bine si ne gandim, in era tehnologiei, am devenit prizonierii acesteia. Aproape ca am devenit dependenti de internet, de televizor, de retelele sociale, de chat-uri. Toate acestea ne determina sa uitam uneori sa facem lucruri simple care sa ne conecteze mai mult la ceea ce stim sa facem, la cei din jurul nostru, si implicit la noi insine.

Echilibrul dintre viata profesionala si cea privata nu pleaca de la o balanta care spune ca lucrurile trebuie sa fie 50-50. Echilibrul porneste din impacarea cu noi insine, din starea de bine pe care simtim ca o avem cand facem ceva, fie muncind, fie relaxandu-ne.

Monica a fost ghid turistic, vorbeste fluent engleza, suedeza si franceza. S-a saturat de frig si a plecat in Singapore. Si-a gasit un job la o companie mare de turism si s-a casatorit cu un localnic. Savuroasa poveste, nu? Cum vede ea natia adoptiva, conflictele culturale (daca sunt) si cum sunt asiaticii in intimitate? Am rugat-o sa ne povesteasca.

Am intrebat doi psihoterapeuti (Ramona Covrig, psihoterapeut de orientare adleriana si Mugur Ciumageanu, psihoterapeut) despre relatia cu banii asa cum aparea povestita pe divan. Cheltuieli compulsive, banii ca mijloc de afirmare a puterii, copiii, parentalitatea si banii. Iata cateva realitati, adesea, dureroase.

Cand vorbim de bani, vorbim de risc, de constiinta viitorului, deci de planuri de economii… Vorbim despre amanarea satisfactiei (nu cumperi acum o masina scumpa, pui banii deoparte pentru educatia copiilor etc.). Iata tot atatea comportamente ce sunt diferite la barbati si femei sau tin de cultura roma­neasca si de educatia financiara. Am solicitat cateva detalii despre relatia romanilor cu banii de la sociologul Loredana Ivan.

Ne place sau nu, banii regleaza relatiile noastre cele mai apropiate, fie ele parinti-copii sau in interiorul cuplului. Cum se intampla asta? Cateva decodaje de la psihanalistul Alfred Dumitrescu.

Probabil ca pana cum ai observant deja ca iti este mult mai usor sa accepti scuzele cuiva, sa ii intelegi motivele pentru care poate totusi a gresit fata de tine, sa simti chiar compasiune fata de persoana respectiva si in acelasi timp sa iti fie aproape imposibil sa te ierti pe tine insati pentru o greseala de-a ta. Ti s-a intamplat asta?

Probabil stii deja despre comunicare ca se imparte in: 55% limbajul corpului, contactul vizual, 38% limbajul paraverbal (tonul, volumul, viteza, cat de groasa sau subtire este vocea), 7% cuvintele in sine. Dar oare ce inseamna in mod specific ca nu putem sa nu comunicam?

Poate ca va intrebati ce legatura are psihologia, specificul revistei noastre, cu banii, de ce am ales aceasta tema de studiu? Simplu: pentru ca banii traverseaza majoritatea comportamentelor noastre de oameni moderni. Salariul, cheltuielile, raporturile din familie sau din afara ei, toate sunt, mai mult sau mai putin, reglate financiar la un moment dat.

Albastrul ne da liniste, culorile calde ne fac sa fim mai plini de energie. Vopseaua de pe pereti are, cu siguranta, un efect psihologic. La fel, si prezenta plantelor sau a spatiilor verzi: ele duc la cresterea randamentului. Care mai sunt efectele mediului asupra psihicului nostru? Explicatii de la Augustin Ioan, profesor la Facultatea de Arhitectura din Bucuresti.

Nemultumiri mentionate incontinuu, indivizi suparati prin natura lor sau o supapa psihica ce face din mormaieli si bodoganeli cea mai eficienta metoda de a dezamorsa conflicte? Ancheta despre efectul comentariilor in barba ori spuse cu voce tare, dar nu de unul singur.

Cate femei nu ai auzit ca nu au cu ce se imbraca, desi dulapul abia se mai inchidea? Toate acele haine care par vechi, urate, demodate sunt simpla cochetarie? Nu neaparat! Garderoba este, in cele mai multe dintre cazuri, cartea de vizita a femeii si feminitatii. Prima impresie conteaza, orice am spune, si fetele sunt invatate de mici ca felul cum arata si se imbraca este foarte important.

Spalatul rufelor, calcatul, curatenia… o corvoada? Poate fi surprinzator, insa pentru unii este chiar o placere! Fara a fi maniaci ai aspiratorului sau fierului de calcat, ei simt o adevarata stare de bunadispozitie, care ii ajuta sa isi puna interiorul in ordine.

Lucia este o doamna matura, cu o aura speciala. Am vorbit cu ea despre inaintarea in varsta, despre felul cum se vede viata dupa ce ai bifat de toate, si cariera, si nepoti… Surpriza e ca se vede mult mai bine decat ne asteptam noi, cei tineri…

Stresul ne da batai de cap si ne afecteaza nu doar echilibrul emotional, ci si sanatatea. Dar cum se manifesta el diferit la barbati, cum poate fi gestionat si cum ar trebui sa reactioneze partenerele, ne spune psihoterapeutul Virgil Ricu.

Indaratnica, narcisista, hedonista, campioana a somnului si maestra atunci cand vine vorba sa se descurce… Prin simpla ei maniera de a fi pe lume, pisica nu inceteaza sa isi afirme dreptul la fericire si confort. Cum ar fi daca ne-am lasa felina din noi sa vorbeasca?

Vorbim despre motivatie in mai toate contextele: la munca, cand vine vorba despre niste odrasle demotivate, care nu lucreaza in plus la matematica, etc. Dar ce este, de fapt, motivatia? Cum poate ea sa fie generata, sustinuta?

Cum ne explicam faptul ca anumite melodii ne raman in minte o perioada lunga? Iata cateva raspunsuri pentru acest fenomen care, daca ne agaseaza adesea, reprezinta o cheie pentru decriptarea trairilor noastre emotionale sau – de ce nu? – a istoriei omenirii.

Greselile sunt adesea ignorate, nerecunoscute, negate. Comportament nesanatos, evident, insa, daca ni le asumam, ele pot fi motorul unui intreg alt scenariu.

Fie ca suntem mai temperamentali ori mai calmi, emotiile negative se insinueaza in universul interior al fiecaruia, iar frica, furia, gelozia sau nesiguranta duc la unele dezechilibre deloc de neglijat. De aceea, psihologul Ana Papahagi ne va spune ce se intampla in spatele acestor emotii, cum sa le controlam sau cum sa le folosim in avantajul nostru. anapapahagi.wordpress.com

Conflicte avem cu totii, mai devreme sau mai tarziu in viata. Nimeni nu scapa de asa ceva, nu? Potentialul lor distructiv este foarte mare, atat la nivel personal, cat si intre grupuri, intre tari. Dar exista oare o stiinta a razboiului elegant? Un mod de a depasi contrele si de a ajunge la consens?

De foarte multi ani ne-am obisnuit ca daca avem o problema, cu spaga potrivita se rezolva orice. Insa fenomenul se pastreaza in continuare in sistemul medical, in invatamant a luat amploare, iar despre politica si justitie ce sa mai spunem…, istoria vorbeste de la sine. Care ii sunt efectele la nivel social, cum se intrevede viitorul si cum putem renunta la acest obicei deja „normal“ explica sociologul Alina-Gabriela Ionita.

Intr-o zi ploioasa de luni, am discutat ore in sir cu doamna Aurora Liiceanu despre un subiect care ne preocupa pe amandoua. Femeile. Lumea lor complicata, domestica, adesea invizibila, mutatiile mari ale conditiei femeiesti in postmodernitate si cum am putea intelege acest complicat „al doilea sex“, destul de diferit fata de vremea Simonei de Beauvoir…