Dezvoltare personală
Dezvoltarea personală – aspect important în viața fiecărui om. Cum să evoluăm în permanență, cum să ne autodepășim limitele și să obținem rezultate maxime în tot ceea ce ne propunem. Echipa Psychologies a adunat o sumă de informații utile în domeniul dezvoltării personale pentru a veni în ajutorul cititorilor.
Daca alte fobii sunt mai usor de constientizat in prezenta stresului, abandonul este o teama cat se poate de reala, pe care, de multe ori, nu o constientizam ca atare. Fie in experienta noastra anterioara exista o trauma care a generat aceasta teama, fie lipsa sigurantei si a increderii in sine ajunge o fobie autodistructiva. Ea se manifesta prin stari de anxietate si nelinisti constante la gandul ca cineva care ne este drag ne poate parasi oricand.
Lui Emilian Voiculescu, psihoterapeut la clinica Psy Motion, i-am adresat intrebari cu privire la identitatea masculina si lucrurile pe care barbatii nu le spun decat pe canapea. Discretia obliga la tacere, dar iata totusi cateva idei despre felul cum se prezinta partea masculina a populatiei.
Misterul feminin e deja un mit cultural. Dar sa nu existe oare si un mister masculin? Femeile stiu, in realitate, tot atat de putine despre partenerii lor si despre ce gandesc ei, pe cat stiu ei despre ele. Fiinte complexe, care fac lumea sa mearga inainte, care protejeaza femeile si copiii, care pornesc la razboi, dar construiesc si mari civilizatii, barbatii nostri au particularitati psihologice interesante si profunde.
De curand, Sandra Pralong, cunoscuta drept unul din cei mai activi oameni ai societatii civile de la noi, a lansat o carte care este, in sine, un interesant proiect de studiu psihologic. Ea si-a intrebat amicii de alte nationalitati care traiesc in Romania de ce iubesc tara asta si pe romani. Raspunsurile sunt un exemplu de perceptie, pe care ar fi bine sa o luam in calcul atunci cand vorbim despre noi insine si identitatea nationala.
Cand eram mici, construiam avioane sau castele din te miri ce! Apoi am scris niste versuri sau am pictat in acuarela ceva ce credeam ca ne va duce pe drumul drept spre o cariera de mare designer vestimentar. Apoi am devenit ingineri, medici, profesori. Intre timp, ne-am pierdut creativitatea… De ce?
Nimeni nu e scutit de probleme, de stres, de necazuri sau de greseli si de regrete. Ce facem atunci cand emotiile ne fac praf, cand simtim ca ne cade cerul in cap, ca suntem cei mai singuri oameni de pe lume si ca am fost loviti unde ne durea mai tare?
O alta privire asupra sinelui. Criza de cuplu, concediere, boala grava… Daca incercarile ne fac eminamente mai vulnerabili, ele inseamna, de asemenea, si gasirea unor sustineri bune, a unei ocazii de a ne redefini.
Sa ne intelegem mai bine emotiile. Anuntul unei boli grave provoaca o succesiune de stari emotionale menite sa ofere o aparare psihica in fata fricii de moarte. Identificarea lor poate fi salvatoare.
Parcurgerea lucrarilor valoroase din domeniul literaturii poate dezvolta abilitatea de a descifra intentiile celorlalti, si de a le intelege trairile emotionale.
Statistic, popularitatea psihoterapiei pierde teren, un fenomen cauzat nu neaparat de ignoranta. Desi procentajul pacientilor preocupati de sanatate mentala a scazut drastic, o analiza care a evaluat 33 de studii recente indica faptul ca solutiile psihoterapeutice sunt apelate cu o frecventa de 3 ori mai mare decat tratamentele medicinale.
Un nou studiu sugereaza ca persoanele care intalnesc adesea situatii in care sunt silite sa astepte devin mult mai rabdatoare.
Creierul uman perfectioneaza un sistem de asociere a miliarde de detalii, aparent aleatoare, formand mecanismele solide ale memoriei. Unele asocieri au o rezonanta emotionala pozitiva, altele – negativa. Pentru persoanele dependente, aflate in recuperare, si pentru cei care sufera de stres post-traumatic, multe amintiri pot avea efecte devastatoare.
Conform studiilor, oamenii tind sa creada, indiferent daca sunt superstitiosi sau nu, ca evenimentele au sanse mai mari sa capete o turnura negativa daca au „cobit” inainte de desfasurarea lor.
Astazi, moda e la indemana tuturor – prezentari difuzate in direct pe internet, bloguri de street style, celebre sau nu, pagini de revista cu ultimele tendinte de sezon sau recomandari de shopping. Dar toate aceste informatii ne influenteaza dressing-ul? Da si nu, intrucat hainele reprezinta modalitatea prin care ne cream o identitate. Ele spun de unde venim, ce avem chef sa facem, exprima ce ne-a invatat anturajul despre haine, reprezinta o unealta functionala, inclusiv una de seductie. Asadar, chiar daca tendintele sunt accesibile tuturor, cu piese vestimentare pentru toate bugetele, adoptarea lor nu vine mereu de la sine.
Bebelusul este cea mai mare bucurie pe care o poate avea o mama, insa nasterea aduce si schimbari de natura fizica, emotionala, iar de cele mai multe ori proaspata mama nu se mai simte bine in pielea ei si oglinda devine un mare dusman. Repere pentru o imagine de sine corecta, de la psihoterapeutul Cristiana Haica.
Exemplul persoanei care isi cumpara masina de 80.000 de euro, dar locuieste in garsoniera sau in trei camere cu parintii, fratele si cumnata, este deja clasic. La fel, hainele de designer purtate ostentativ, mentionandu-se, cat se poate de des, pretul lor si brandul. Epatarea este mai pregnanta la noi? Si ce ascunde ea, de fapt? Psihologul Alexandru Cojocaru explica radiografia acestui fenomen.
Fie ca este vorba despre diverse sporturi, masini, job-uri sau calitatile fizice ori intelectuale ale consoartei, competitia este o a doua natura a barbatilor. Semn de anxietate sau o masurare a fortelor cu radacini in istoria timpurie a omenirii?
Pentru multi, nu e usor sa digere autoritatea unui sef, iar cea din partea parintilor era de nesuportat. Evident ca relationarea devine mai dificila, iar orice forma de autoritate se transforma intr-o bomba cu ceas. Descopera, alaturi de noi, ce se ascunde in spatele acestui fenomen, impreuna cu psihoterapeutul Carmen Toader.
Departe de a fi o conditie a productivitatii sau a creativitatii, obsesia perfectiunii (ori, mai precis, consecintele sale in plan comportamental) poate avea repercusiuni si in sfera functionalitatii optime (normale) a psihismului si a organismului.
Descopera sugestiile lui Miriam Akhtar, de la Universitatea de Est din Londra, trainer in psihologia pozitiva, autoare a lucrarilor „Trainingul psihologiei pozitive”, „Psihologia pozitiva in solutionarea depresiei”.
Contributia cea mai cunoscuta a lui Maslow ramane ierarhizarea trebuintelor umane. Desi au existat imputari pe marginea acestui subiect, precum si afirmatii conform carora sistemul alcatuit de Maslow contine prea multe hibe pentru a fi folositor (acesta aratand ca omului ii pasa, in primul rand, de necesitati fiziologice si apoi de stima de sine), Douglas Kenrick a reconfirmat meritele descoperirii maslowniene.
Multi oameni resimt efectele asa-numitei manipulari emotionale, acuzand influente exterioare in sfera lor sentimentala. Un alt aspect negativ al frustrarii, maniei, vinovatiei, este imprimat prin susceptibilitatea lor de a contamina, astfel incat, adesea, putem sa ne recunoastem sentimentele drept lipsite de autenticitate, fiind determinate de alte persoane. Obtinerea autonomiei din perspectiva afectiva nu reprezinta un proces facil, dar nici imposibil.
Controlul stresului presupune asimilarea unor tehnici prin care corpul este deprins cu raspunsurile adecvate in conditiile de oboseala si de anxietate. Aceste tehnici implica invatarea modalitatilor de relaxare constienta a corpului, printr-o varietate de procedee, precum meditatia sau imageria dirijata. Dupa cum este cazul oricarei abilitati, pentru stapanirea tehnicilor de relaxare si de meditatie este important exercitiul zilnic.
In general, tindem sa evitam emotiile negative. Dar, atunci, de ce exista oameni care obisnuiesc sa asculte muzica trista?
Riscul de a cumula obiceiul fumatului printre persoanele tinere este relativ ridicat si poate fi anticipat prin existenta a trei factori majori: impulsivitatea, rezultatele slabe in mediul academic si frecventa consumului de alcool.
O noua abordare a psihiatriei in ecuatia depresiei? Preocupati de structura creierului si de factorii genetici, cercetatorii opteaza pentru aprofundarea laturii biologice a cauzelor depresiei.
Loredana Mitrut este muziciana cu studii ulterioare de psihologie si in special de meloterapie. In textul urmator ea face lumina asupra unor idei putin discutate, dar cu mare valoare psihologica a muzicii. Reiese ca muzica e un balsam pentru orice suflet si ceva esential in educatia copiilor.
Nimeni nu poate face abstractie de ea. Fie ca e cel mai recent refren simplut al zurliei Inna sau piesele de la Festivalul Enescu, muzica ne marcheaza viata cotidiana. Dar ce este ea si cum am ajus sa o numaram printre nevoile noastre zilnice? Linistea totala parca e stresanta…
Cand am auzit prima data despre muzicoterapie, m-am gandit la ceva blajin, prietenos, relaxant, la o destresare in acorduri de Mozart sau Verdi, la care am ajutat si noi, timid, cu CD-urile cu muzica clasica prezente in ultimele editii. Dar lucrurile se pare ca sunt mai serioase si mai profi, iar Loredana Mitrut, care s-a format in muzicoterapie la Paris, ne spune mai multe despre acest concept.
In spatiul nostru cultural a aparut o carte ce ar trebui, zic eu, sa fie inclusa in bibliografia de la Facultatea de Psihologie si cea de Filozofie. Este vorba despre Gandire rapida, gandire lenta de Daniel Kahneman, care vorbeste despre erorile noastre de gandire. Este foarte utila oricui doreste sa ia decizii mai bune in viata.
