Dezvoltare personală
Dezvoltarea personală – aspect important în viața fiecărui om. Cum să evoluăm în permanență, cum să ne autodepășim limitele și să obținem rezultate maxime în tot ceea ce ne propunem. Echipa Psychologies a adunat o sumă de informații utile în domeniul dezvoltării personale pentru a veni în ajutorul cititorilor.
In vremurile tulburi si agitate prin care trecem noi, romanii, politica este un subiect incendiar, care incita spiritele si anima discutiile. La o cafea virtuala, i-am cerut parerea profesorului universitar Valentin Nicolescu Quintus.
Certitudinile noastre sunt uneori de nezdruncinat. Ideea ca X e un prost, ca Y sufera de deochi, ca vom vota mereu cu partidele de stanga sau ca Dumnezeu sau extraterestrii exista… Putin studiate, ideile noastre „fixe“ merita mai multa atentie.
Pe 21 decembrie a mai fost o ocazie (ratata) de a vedea sfarsitul lumii… Profetiile apocaliptice par ca se inmultesc. Dar de ce sunt oamenii atat de atenti la ele? Dincolo de adevarul sau de falsitatea acestora, frica de sfarsit da fiori pe sira spinarii unei mase de oameni ceva mai anxiosi din fire.
Existenta unei constiinte colective va fi dovedita curand? Poate ca da, gratie unei experiente tulburatoare, realizate cu un mic aparat care se presupune ca ar detecta emotiile de grup. O inventie care va revolutiona toate cunostintele despre psihic.
Desperate Housewives, Dr. House, Dexter, Gossip Girl… Serialele de televiziune nu mai sunt numai simple programe de divertisment, ele traduc dileme psihologice si morale pe care si le adreseaza fiecare dintre noi. Ce invatam, de fapt, din acestea?
Furie, trufie, patetism, frica, autoritarism, idei fixe – nimic din toate acestea nu ne este strain. Sunt mastile noastre emotionale pe care le schimbam des; unele ne sunt mai dragi, pe altele nu le suportam nici la noi, nici la cei din jur. Cum putem trai cu noi, cu ceilalti, in acest teatru emotional?
Tot mai des in ultima vreme se vorbeste despre spiritualitate la un nivel non-religios si despre vietile trecute pe care cu totii le-am experimentat. Aceste teorii ale reincarnarii, candva cunoscute doar in spatiul asiatic, despre care Eliade vorbea cu entuziasm acum mutle decade, spre surprinderea contermporanilor sai, au devenit mult mai accesibile si astfel au castigat foarte multi adepti in ultimii ani.
Pentru ca am avut in noiembrie un proiect dedicat numai acestei valori atat de necesare, ne-am gandit sa interogam un filozof pe marginea acestui concept. A raspuns provocarii Mihai Novac, lector la Universitatea Nicolae Titulescu. Asadar, cum defineste un filozof bunavointa?
Este scoasa din uz expresia „dupa pensionare, ai timp sa mergi la pescuit?“ Seniorii inventeaza deja noi modele. Exemple traite, povestiri si sfaturile unui coach.
Avem impresia ca „ne cad din cer“. In realitate, ele sunt programate in inconstientul nostru, probleme nerezolvate din trecut. In viata, la orice varsta, ne confruntam cu intrebari cu raspuns greu de gasit.
Timpul nu cruta pe nimeni, dar asta nu inseamna ca nu trebuie sa avem grija de noi. Asadar, ce este de facut si cand? Iata un planning pentru sanatate.
Ne indreptam tot mai mult spre o viata lunga. Dar, este acest lucru de dorit ? Doar daca stim sa ne pregatim pentru o viata lunga, surazatoare. Sa ne pastram sanatatea, bineinteles, dar, in aceeasi masura, dorinta, curiozitatea, modernitatea, umorul…
Cand vorbim despre viata si varste, despre tinerete si despre felul cum traim subiectiv un moment sau altul, ajungem cu ideile la varstele de prag si deciziile noastre, al caror rezultat suntem.
Reputatia pokerului ramane inca destul de proasta, insa daca il practicam cu moderatie, poate fi o disciplina pasionanta, bogata in invataminte despre sine si despre ceilalti. O adevarata scoala a vietii, spun marii jucatori si anumiti psihologi. Surprinzator, nu?
In Epistola I catre Corinteni, apostolul Pavel scrie, cu sublima violenta poetica, un manifest: „De as grai in limbile oamenilor si ale ingerilor, iar dragoste nu am, facutu-m-am arama sunatoare si chimval rasunator. Si de as avea darul proorociei si tainele toate le-as cunoaste si orice stiinta, si de as avea atata credinta incat sa mut si muntii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt…“. Inlocuieste cuvantul „dragoste“, prea personal, prea intim, prea mistic, cu valoarea mai… postmoderna a „bunavointei“, „amabilitatii“, „confortului“.
Din 1998, la nivel mondial, ziua de 13 noiembrie este Ziua Internationala a Bunavointei. Asemeni insa Zilei Indragostitilor, o supun si pe aceasta aceleiasi intrebari: avem oare nevoie de o zi speciala in care sa serbam un sentiment care ar trebui sa ne insoteasca permanent?
Un talisman pe care il purtam in buzunar, o labuta de iepure pe care o mangaiem, o scara pe sub care nu am vrut sa trecem… Daca superstitiile ne-ar da, intr-adevar, puterea de a ne face actiunile mai eficiente?
Da, se pare ca Natura ne-a predispus la veselie, doar ca mediul din primii ani de viata si apoi felul cum invatam sa apreciem experientele negative ne fac pesimisti. Aceasta este ideea centrala a unei carti aparute recent, The Optimism Bias, scrisa de cercetatoarea in stiinte cognitive Tali Sharot.
A fi fericit tine de niste parametri: sanatate, relaxare financiara, tinerete. Dar mai tine si de felul cum percepem aceste lucruri. Nu ai intalnit persoane care au de toate, dar in realitate nu sunt multumite de nimic? Asta demonstreaza ca multumirea de viata e in primul rand o chestiune de perceptie…
Un cuplu nou si o familie recompusa. Iata ce reprezinta azi fericirea unei femei de 39 de ani. Dar cum a ajuns aici, in conditiile in care s-a lasat ani de-a randul stapanita de pesimism? Iata doua metode de neutralizare, aplicate pe un caz concret.
Aristotel spunea ca fericirea este singurul lucru de dorit pentru sine si nu pentru a obtine altceva gratie lui. Si, intuitiv, pare ca asa stau lucrurile. Se intampla insa ca, de multe ori, in goana noastra dupa aceasta stare, sa nimerim peste opusul ei… din vina noastra.
Putem sa ne programam pentru fericire? Ajunge oare sa ne schimbam gandurile negative cu cele pozitive, chiar daca asta inseamna sa ne mintim pe noi insine putin?
Da, fricile noastre ne pot deveni adevarati aliati, adevarate forte, puncte de sprijin pentru a avansa spre viitor cu incredere. Dar cum putem face asta?
Este inutil sa ne mai amagim: suntem constransi sa revedem modurile noastre de consum intr-un mod stangaci. O fatalitate pe care este posibil sa o traim nu ca pe o privatiune, ci ca pe o alegere… Sa tot cumperi la vreme de criza nu mai e o alegere. Viata poate fi simpla.
Ai idee cam de cate ori pe zi incerci sa convingi pe cineva? Cum e? Ai succes? Si daca nu ai, nu-i asa ca e tare frustrant? Sa avem influenta ne dorim toti, dar putini stiu si ce tactici sa puna la bataie.
Predictii, viziuni… Cu totii vrem sa credem in ele. Dar cei sau cele care citesc in viitor au intr-adevar un dar? Vederea viitorului este posibila? De unde atata credulitate si de ce infloreste aceasta industrie a prezicerilor? O confesiune si o analiza.
E criza, umorul e util. Totusi, nu suntem condamnati sa ne complacem in aceasta ambianta descurajanta. Fiecare dintre noi are mijloacele necesare pentru a-si privi propria viata si lumea inconjuratoare cu mai multa bucurie.
Aproape jumatate dintre noi se teme pentru fericirea copiilor. Intr-o lume instabila, marcata de crize economice si ecologice, viitorul este, mai mult ca oricand, o sursa de angoasa. Pentru a ne calma ingrijorarile, prima etapa, indispensabila, consta in capacitatea de a le numi si a intelege cauzele lor profunde.
„Din dorinta de a pastra bunastarea in interiorul familiei, a existat vechiul obicei de a preda metoda doar descendentilor mei. In societatea moderna insa traim cu dorinta de a impartasi fericirea coexistentei si a co-prosperitatii. Deci nu ii voi permite familiei mele sa pastreze metoda doar pentru noi insine.”
