Dezvoltare personală
Dezvoltarea personală – aspect important în viața fiecărui om. Cum să evoluăm în permanență, cum să ne autodepășim limitele și să obținem rezultate maxime în tot ceea ce ne propunem. Echipa Psychologies a adunat o sumă de informații utile în domeniul dezvoltării personale pentru a veni în ajutorul cititorilor.
Ma intorc intotdeauna cu nostalgie si emotie la Mare! Ea, Marea, ascunde cele mai tandre si secrete povesti de viata, de iubire! Printre ele, undeva, este si o poveste minunata, intr-o vara, cu un El si o Ea (eu-o fetiscana de 18 ani, proaspat admisa la o facultate si el student, dornic de cuceriri spectaculoase pentru propriul palmares), doi tineri frumosi si increzatori in viitorul lor. Ne iubeam nebuneste, ne doream in fiecare clipa, tipam de fericire sperand ca toata lumea din jur va fi la fel ca noi!
Autoprogramarea psihica este o tehnica de autoperfectionare psiho-somatica, numita “programare neuro-lingvistica”, tehnica care are scopul de a ne invata sa ne modificam deliberat trairile afective si sa ne optimizam comportamentul. Programarea neuro-lingvistica cuprinde tehnici simple de autoreglare si de autoconducere a creierului si a starilor psihice.
Incep prin a spune ca sunt singura la parinti, iar parintii mei au fost destul de severi cu mine in copilarie si inca sunt. Nu au fost niciodata multumiti de ce am facut eu, mereu preferau sa asculte pe altii decat sa ma asculte pe mine, in plus mama mea este de alta religie si am fost supusa multor restrictii (fara farduri, cercei, discoteci, prieteni prea multi).
Uneori, ma gandesc cat de mult ne face bine tehnologia exprimata in laptop, telefon mobil, computer de bord, aparat foto digital etc. Remarc adesea ca toate aceste prelungiri electronice ale noastre sunt cronofagice, ne cheama tacut sa le folosim iar si iar.
Da, este femeie si se simte barbat. Multora dintre noi li se pare straniu. Greu de inteles pentru majoritatea, o persoana transgen a acceptat sa isi devoaleze pentru Psychologies emotiile. De citit cu mintea limpede si fara prejudecati.
Sunt zile in care timpul trece atat de greu si sunt momente cand timpul alearga si ai impresia ca nimic din ceea ce ai putea face nu-l va opri. Fie ca iti place sau nu sunt situatii cand te gasesti prins undeva in mijlocul actiunii si nu mai conteaza daca vrei sa incepi jocul sau dimpotriva vrei sa te retragi.
Poezia fusese pentru mine consolare, barca de salvare, evadare, refugiu, justificare. Asa, in felul lor, modeste. Acum insa ma aflu in plin ocean, barca de salvare scufundata, evadarea si refugiul metamorfozate in subsoluri lugubre de penitenta, justificarea transformata in non-justificare. Cu greu ma puteam abtine sa nu plang.
La varsta de 16 ani a plecat sa-si intalneasca tatal, s-au intilnit, adolescentul s-a uitat in ochii lui si l-a intrebat: „Tu esti tatal meu?” la care omul s-a schimbat la fata si i-a zis: „ba baiete vezi-ti de treaba ta, esti mare, ai viata ta, eu am familia mea, nu te cunosc.”
Augustin Cambosie este psiholog clinician, profesor asociat la Universitatea „Hyperion“, psihoterapeut, formator si supervizor in psihoterapie psihanalitica.
Un telefon de dimineata cu o voce suava care cerea o programare la cabinet au fost inceputul unei relatii terapeutice de aproape doi ani, pe care nu am banuit-o la acel moment. Artemis (acesta va fi numele de „scena“ al clientei mele) m-a sunat sa faca o programare la cabinet, pentru psihoterapie, subliniind ca este trimisa de un medic psihiatru din oras, care a diagnosticat-o cu tulburare anxios-depresiva.
Planuri care trezesc ecouri dezaprobatoare, proiecte care nemultumesc, iubiri care socheaza… Acestea pot fi alegeri de viata pe care trebuie sa le facem, chiar cu riscul de a pierde simpatia celor din jur. Daca am trai solitar, o mare parte din deciziile pe care ar trebui sa le luam ar fi mult mai usoare.
Salutare! Incep aceasta poveste putin cam derutata caci ma simt singura in a-mi pune ideile in ordine, desi o am pe mama mea care imi da mai mereu sfaturi in ceea ce o intreb. Imi place sa cer parerea ei dar uneori ma simt putin cam incomada sa o intreb mereu acelasi lucruri si sa ma exteriorizez mereu, uneori prefer sa tin in mine… Desi sunt constienta ca nu fac bine…
Invatam ca frumusetea ne aduce avantaje imediate. Dar daca natura ne-a inzestrat cu altceva decat masuri de manechin si chip de papusa? Confesiuni ale unor femei ce si-au depasit complexele.
Opozitia, contradictia, refuzul, dezacordul… Toate acestea sunt cai de revendicare a propriei personalitati. Desi educatia si bunul-simt fac aceasta sarcina dificila, este bine sa invatam ca din cand in cand sa spunem „nu“.
Antonio Lobo Antunes este unul dintre cei mai mari scriitori contemporani. A fost propus la Premiul Nobel pentru literatura in doua randuri. Este de profesie psihiatru si vorbeste despre viata cu modestia unui intelept antic. Iar cartile sale sunt grele de metafora precum constructiile baroce lusitane.
Intre masca sociala a politetii, comportamentele deprinse in copilarie si ceea ce suntem in profunzime, dincolo de ceea ce am invatat… iata identitatea noastra.
Intr-o situatie grea pare intotdeauna mai usor sa gasesti vinovatul in alta parte. Neplacuta dar comoda uneori, postura de victima ne impiedica sa ne asumam schimbarile pozitive de care avem nevoie.
Cautam solutii pentru a trai mai bine, a relationa mai bine si a lucra mai eficient. Vrem o viata de familie fericita, un cuplu care functioneaza cu adevarat si niste copii cuminti, cu 10 pe linie. Ce ne ofera nlp si ce ne invata reputatul trainer Sid Jacobson? Haideti sa descoperim impreuna.
Uneori, pretul greselilor facute pare greu de suportat. Nu este usor sa ne confruntam cu imperfectiunile noastre. Ar trebui atunci sa renuntam la orice initiativa? Nu si daca reusim sa invatam din experientele negative.
Detesta sa-si schimbe casa, locul de munca sau obiceiurile. Dar ce ii destabilizeaza asa de tare si cum sa-i ajutam sa faca fata schimbarilor? Iata o problema actuala astazi, la vreme de criza.
Centrul de Dezvoltare Personala Amaneser este unicul organizator pentru Romania al Programul de Formare pentru Formatori si Practicieni in metoda de comunicare ESPERE cu sprijinul Institului ESPERE de la Paris, garantul metodei. Invitam companiile si persoanele care primesc oferte de instruire folosind metoda ESPERE sa verifice la centrul nostru nivelul de certificare al moderatorilor.
Buna ziua. Numele meu este Raluca, am 28 ani, sunt din Iasi. In urma cu doi ani an inceput o frumoasa poveste de dragoste cu un baiat, Narcis. Desi el este cu doi ani mai mic ca mine acest lucru nu a contatat pentru noi. Am locuit impreuna la el acasa pana acum, a fost o relatie normala si cu certuri si cu momente frumoase.
Sunt dimineti in care orice hana din garderoba pare nepotrivita… Nici o alegere nu este buna… Afla ce se ascunde in spatele acestei nehotarari tipic feminine. Pantalonii negri si bluza care ma pun mereu in valoare? Ciudat. Astazi nu ma simt atat de bine imbracata asa…
Cursa contra cronometru nu este o fatalitate. Stabilindu-ti prioritatile poti invata sa iti gestionezi timpul si sa profiti de fiecare moment. Ti se intampla sa simti ca timpul ti se aglomereaza, se incarca, se umple pana la refuz cu tot soiul de activitati? E paradoxal, daca ne gandim ca vorbim de un element atat de abstract si misterios.
Uneori, oricat de implicati suntem in proiectele noastre, se intampla sa nu avem puterea de a le finaliza. Atitudinea pe care o adoptam adesea e aceea de a da vina pe oricine, mai putin pe noi insine. Putem invata sa ducem la bun sfarsit ceea ce ne dorim?
Cum cheltuim… iata ceva atat de general si de personal, in acelasi timp. A nu-ti putea tine sub control veniturile si cheltuielile poate fi ceva extrem de stresant. Dar oare nu se poate face nimic? Iata cateva confesiuni ale unor datornici cronici.
De ce exista avari bogati si cheltuitori saraci? Pentru ca felul in care iti cheltuiesti banii nu depinde doar de venitul pe care il ai, ci si de personalitatea ta. Un vechi proverb spune ca banii sunt doar bani. Nu este asa de simplu, raspunde, insa, psihanaliza. Pentru ca acestia au valoare de limbaj.
Am o fetita de 4 ani care m-a intrebat de ce nu are bunica din partea mea. I-am povestit ca are, doar ca este undeva, acolo, sus si are grija de noi sa fim fericite. Reactia ei a fost : „Pai si atunci tu de ce nu esti fericita?”. N-am stiut cum sa reactionez, am ezitat putin si am intrebat-o de unde stie ea ca eu nu sunt fericita. Iar ea mea raspuns: „Pentru ca esti tot timpul obosita.”.
