Idei
De-a lungul timpului Psychologies a lucrat cu nume mari din domeniul artistic, media, medicinei, filozofiei precum: Horatiu Malaiele, Irina Pacurariu, Mihai Dobrovolschi, Dana Razboiu, Marius Chivu, David Servan-Schreiber, Sorin Lavric. Ei ne-au onorat cu cronici pline de savoare, nerv si invataminte.
Imaginati-va ca traiti intr-un orasel din Romania legionara a anilor ’30. Cand va duceti in piata sa faceti cumparaturi, oamenii incep sa va apostrofeze cu glas tare (asta pentru ca, am uitat sa va spun, sunteti evreica), si atunci va dati seama ca e doar o chestiune de timp pana cand o tragedie se va intampla familiei dvs., alcatuita dintr-un sot, un baietel si un al doilea copil, inca nenascut. Ce sacrificiu ati fi in stare sa faceti pentru a preintampina sau pentru a diminua iminenta tragedie?
Un barbat vorbeste la telefon cu sora lui de cinci minute. Conversatia se opreste putin. Cum se afla in fata calculatorului, nu poate sa nu profite de ocazie si isi verifica mailul. Dupa ce inchide, simte o usoara insatisfactie. Isi da seama ca nici nu si-a ascultat sora prea bine, si nici nu si-a citit mesajele cum trebuia. Ce s-a intamplat? La Chicago, profesorul Mihaly Csikszentmihalyi, psihologul ce a descris starea de performanta optima numita si „flux” („flow” in engleza), a facut un studiu remarcabil.
Avem o intelegere cat se poate de facila despre lucrurile confidentiale. De pilda, ne inchipuim ca doi oameni sunt cu adevarat intimi daca isi ingaduie unul fata de altul confidente, ca, asadar, relatia dintre ei e cu atat mai confidentiala, cu cat intimitatea lor e mai stransa. Si cum strangerea unei legaturi se face numai printr-o indepartare de morala publica, confidente nu se fac decat intre cei care au inteles sa puna o granita intre ei si vulg, traindu-si intimitatea dupa cu totul alte conventii decat cele sociale.
Sincer, nu ati visat niciodata sa va stea zeci de barbati la picioare? Luna aceasta m-am gandit sa schimbam putin tabietul lecturii si sa va propun un audiobook. Imi imaginez ca ascultati carti citite pe CD nu doar in masina, cand petreceti zeci de minute blocate in trafic sau cand plecati la drum lung, dar si cand preparati cine stie ce bunatati in bucatarie, cand va cufundati in fotoliul preferat din living, invaluita in semiintuneric sau, de ce nu, cand va relaxati ceva mai mult in cada, printre lumanari, spume, saruri si bureti.
Poti masura vulnerabilitatea unui om dupa cat de usor cedeaza presiunilor la care e supus de mediu. Bizareria este ca, dintre agresiunile pe care le sufera zilnic, cele care il tulbura cel mai mult nu sunt amenintarile directe, ci insinuarile, adica acele aluzii aparent inocente care ii strica somnul si ii spulbera linistea. Ele au un potential de zdruncinare mult mai mare decat intimidarea rostita in fata. De ce?
Melancolia este zgomotul de fond al memoriei noastre. E melodia de baza care ne insoteste incursiunile in trecut. Periodic, orice om simte nevoia sa-si rascoleasca amintirile pentru afla cine este cu adevarat. Caci, intotdeauna cind incepem sa ne indoim de identitatea noastra, ne intoarcem in trecut ca sa vedem ce am fost odata si ce s-a ales intre timp din noi.
Mai intai, un chestionar ca un test de sinceritate inainte de lectura. Sunteti de acord ca barbatii pe care-i iubiti nu sunt neaparat si cei cu care va place sa faceti si sex? V-ati inselat sotul/prietenul, desi nu erati tocmai nefericite alaturi de el, iar el era un om bun, frumos, intelegator si va iubea? Ati facut vreo pasiune pentru barbati care, in mod cert, nu meritau, desi stiati acest lucru prea bine? Ati fost vreodata atrase in mod inexplicabil de barbati mai in varsta, alaturi de care fie nu aveati nici un viitor, fie riscati oprobiul familiei? Va excita misterul si interzisul? Ati simtit vreodata trecerea incontrolabila a pasiunii in obsesie?
Jim este intins pe un scanner cu rezonanla magnetica si participa la un joc pe calculator impreuna cu alli studenli ai Universitalii din California, Los Angeles (UCLA). De parca s-ar juca cu mingea pe iarba, fiecare trimite mingea digitala unui alt participant pe care il alege atunci cand ii vine randul. Jim se intreaba ce poate exista atat de interesant in mintea lui ca sa fie invitat de catre cercetatorii in neurologie sa participe la acest experiment. La inceput, observa ca jucatorii ii arunca din ce in ce mai pulin mingea, apoi deloc.
Daca barbatii scriu istoria nu e mai putin adevarat faptul ca in spatele istoriei se afla, de fapt, femeile. Iar volumul de istorii orale coordonat de Zolt¡n Rost¡s si Theodora-Eliza Vacarescu exact acest lucru incearca sa faca: sa povesteasca, mai ales, culisele ultimului secol romanesc cu ajutorul a 17 femei nascute intre anii 1910 si 1933. Din zone geografice diferite, de etnii, convingeri politice si religii diferite, cu sau fara studii…
Dupa ce a tradus cateva carti ale Bibliei, Erri de Luca a scris acest mic roman in care tanara fecioara Miriam/ Maria, evreica din Galileea, isi incepe astfel povestea: „Fusesem insarcinata de un inger ivit inainte de casatorie”. Logodita cu un tamplar pe nume Iosif, Miriam se teme ca el va fi suspicios si ca va suferi din cauza ruperii comuniunii, numai ca Iosif intelege, mai mult, isi face griji despre cum sa evite acuza de adulter de care ea ar putea fi amenintata.
Una din caile cele mai sigure de a te face nesuferit este sa-i sufoci pe altii cu bucuriile tale. Si nu ma gandesc atat la invidia pe care o provoci prin simplul fapt ca, povestindu-le desfatarea incercata, ii silesti sa fie martorii nefericiti ai fericirii tale, cat la incapatanarea de a-i vedea traind aceeasi senzatie ca tine.
Unele cuvinte sau imagini pe care le primesti pe e-mail, cateodata, te impresioneaza cu adevarat. In cazul meu, asta s-a intamplat cu un mesaj in care era vorba de frazele lui Audrey Hepburn si de fotografiile sale – de tineretea sclipitoare in ciuda trecerii anilor si a aparentei sale de femeie matura. Cand era copil, a fost pe punctul de a muri de foame in Tarile de Jos, devastate de razboi, dar a fost salvata de niste refugiati din Statele Unite.
Condimentele si ceaiul deschid lista uriasa a bunurilor pe care negustorii europeni le-au adus din Asia. In aceasta carticica publicata la New York, in 1906, Okakura Kakuzµ, fondatorul Scolii de Arta din Tokio, le ofera occidentalilor, intr-un limbaj elegant si foarte poetic, o mica dar fascinanta istorie a culturii si cultului ceaiului.
Exista un moment in evolutia unui om cand, dintr-o singura privire, ii poti prevedea viitorul. E perioada aceea scurta din timpul pubertatii cand, mai inainte ca semnele adolescentei sa se fi instalat, ii poti ghici tanarului tiparul in care se va incadra. Unora le poti intui conformatia trupului, si altora – devierile temperamentale.
Paul nu este influentabil. Conduce o mica firma si a invatat ca nu trebuie sa ai incredere decat in tine. Nici in angajati, nici in soarta, nici in Dumnezeu. El accepta totusi sa urmeze recomandarile medicului sau pentru a scapa de migrene: douazeci de minute de „relaxare si meditatie” zilnice, in timpul carora se concentreaza doar la respiratia sa si la doua cuvinte la alegere, „calm” si „pace” de exemplu.
In istoria miturilor, Penelopa – fiica lui Icarius, regele Spartei, si a unei naiade, nimfa a raurilor – a ramas ca intruchipare a modestiei, a inteligentei si a fidelitatii. Casatorita cu razboinicul Ulise, veneratul rege al insulei Itaca, Penelopa a ramas singura pe insula cu Telemac, fiul lor de un an, atunci cind Ulise a plecat la razboiul Troiei, un razboi care a avut drept pretext infidelitatea insasi a verisoarei ei Elena. „Intolerabil de frumoasa” si seducatoare la propriu, Elena l-a parasit pe sotul ei Menelau fugind cu tinarul Paris, printul Troiei.
Despartit de mama sa, puiul de maimuta se ghemui intr-un colt al custii. Parea ca-i implora pe cercetatorii care il observau si a caror inima se stransese in fata acestei imagini a tristetii. Ca si el, noi, mamiferele sociale, suntem extraordinar de sensibili cand e vorba de despartirea de cei dragi. Aceasta poate fi chiar mai greu de suportat decat durerea fizica.
Dupa cateva volume de poezie si o carte pentru copii, Ioana Nicolaie debuteaza cu acest „roman al Sabinei“, o tanara studenta din provincie ajunsa in Bucurestiul neprimitor al anilor ‘90. Au trecut doar trei ani de la Revolutie, Bucurestiul e, mai mult ca oricand, un oras pestrit, mizerabil si periculos.
Oamenii dizgratiosi au un farmec aparte, o virtute speciala de a placea ochiului chiar si atunci cand le lipseste eleganta. Cauza sta in prezenta unei tinute chiar si acolo unde infatisarea lasa de dorit. Priviti un barbat gras gesticuland in timpul unei discutii. Veti constata ca, desi inestetic la infatisare, trupul lui emana o impresie stranie, la limita dintre repulsia data de revarsarea planturoasa a carnii si amuzamentul iscat de stangacia cu care isi coordoneaza miscarile.
Daca organismul ar fi o societate, sistemul imunitar ar fi politia sa. Globulele albe circula permanent si peste tot pentru a descoperi intrusii: o bacterie, o celula infectata de un virus, un grup de celule canceroase care incepe sa devina prea mare. Dar nu este vorba de tipul de politie britanica, respectuoasa si fara arme.
O revista mi-a trimis acum vreo doi ani un chestionar despre cinci lucruri, fiinte importante pentru mine. Am povestit atunci despre filmele care erau in anul cu pricina finaliste la Premiile Oscar, cu o mentiune speciala pentru Capote, pe care il consideram – si inca subscriu – in perspectiva mea novice, o capodopera…
