Esențial
Fericirea, optimismul, cuplul, sexualitatea, jobul, familia, relatiile cu cei din jur, copiii, maternitatea, imaginea de sine, complexele, feminitatea, si nu numai atat, sunt subiecte la care cei mai mari specialisti (psihologi, psihiatrii, psihanalisti, psihoterapeuti) isi aduc contributia cu interventii simple, concrete, ce pot functiona ca instrumente sigure pentru o viata mai implinita.
Uneori este o mirare continua. Intelegi psihologia umana si evolutia, intelegi felul cum oamenii invata de la alti oameni si viata pare o poezie continua al carei prim vers este copilaria.
A deveni parinte inseamna, cel mai adesea, sa-ti asumi un rol represiv. Trebuie adeseori sa pedepsesti niste copii pe care ii iubesti nespus. Insa daca regulile educatiei ar fi batute in cuie, totul ar fi simplu. Este realist sa ne imaginam parentalitatea fara rolul sau educativ?
Modul in care percepem realitatea si alegem sa raspundem la dificultatile vietii sunt determinate de ceea ce am invatat in familie, scoala, anturaj, dar si de experientele de viata pe care le-am avut pana in prezent. Uneori insa, intensitatea sau diversitatea problemelor intampinate depasesc posibilitatile noastre de a face fata sau raspunsurile noastre sunt… neobisnuite.
Am sustinut de curand un workshop cu tema relatia parinte-copil, la o scoala de renume din Bucuresti. Parintii elevilor de clasa a VI-a se declarau oarecum coplesti sau depasiti de problemele copiilor. Unul dintre ei chiar a declarat fatis: „Eu unul, recunosc ca nu sunt pregatit sa fiu parintele copilului meu. Observ sincer ca m-a depasit de mult in modul de a gandi, reactiona si chiar prin comportament”. Cam asa se prezinta realitatea, trista de altfel, a legaturilor dintre parinti si copiii. Parintii sunt oarecum depasiti de situatie, iar copiii se simt neintelesi sau invadati in propria intimitate, ori constransi de reguli sau pedepse rigide
Mic ghid de buna coabitare, conceput dupa sfaturile unui specialist in probleme legate de copilarie si adolescenta. Pentru ca furia si conflictele sa lase loc armoniei.
Cateva informatii pretioase de la Andreea Stefan, psiholog la atelierul de dezvoltare personala „Lumea lui Momo”.
Clasica, recompusa, monoparentala, amicala… Modelul traditional nu mai este o reteta a succesului. Dar dorinta de familie a ramas. Noile ei crezuri: dragoste, placere, schimb.
Suferinta unui membru al familiei mascheaza adesea o disfunctionalitate a grupului, in ansamblul lui. De unde, si necesitatea de a repera lucrurile nespuse, falsele credinte si teama de schimbare…
Cu ochii legati, oferita mai multor barbati sau unei alte femei… Imaginatia femeilor zboara si, la fel, si vorbele lor. Cine spune ca femeile vor mai putin, se inseala. Doar ca ele au fantezii mai colorate, mai baroce, mai… epice.
Atunci cand unul dintre cei doi se decide sa consulte un psiholog, fara voia lui va zdruncina echilibrul sistemului-cuplu. Chiar si cu riscul unui naufragiu? Sau al unei calatorii noi? Trecere in revista a indoielilor care apar in timpul traversarii si sfaturi ale terapeutilor.
Copiii cu abilitati inalte sunt speciali. Si sunt mai multi decat ne inchipuim. Dar cum pot fi gasiti, testati, stimulati pe masura lor? Cateva raspunsuri de la psihologul Armand Veleanovici.
Dupa relatii esuate, divort, concentrarea asupra carierei si limitarea posibilitatilor de a cunoaste pe cineva, initierea si dezvoltarea unei relatii de cuplu devine o misiune dificila. Dar daca primesti ajutor?
Mama, figura tutelara a fetelor si baietilor, pe care ii formeaza in moduri diferite. Despre accidentele relatiei mama-fiica, in cele ce urmeaza.
Ce se intampla? Auzim ca la scoala elevii nu mai au simtul limitei dintre ei si cel de la catedra, ca raspund cu obraznicie, nu doar parintilor si bunicilor, ci si celor care ii educa. Politetea este oare o valoare depasita? Nici vorba, doar ca este tot mai greu de imprimat copiilor care cresc intr-o societate agresiva.
Cum rezista? Ce face atat de speciala legatura lor? Uneori, iubirea pe termen lung este mai enigmatica decat cea proaspata, noua, care nu a implinit proverbialii trei ani de viata.
O intrebare la care par sa fi incercat un raspuns aproximativ numai poetii. Psihologii studiaza abia de cateva decenii mecanismele neurale ale iubirii, iar concluziile sunt departe de a fi la indemana simtului comun…
Asteptand ca celalalt sa surmonteze defectele noastre, sa imbratiseze propriile noastre dorinte si sa dea un sens vietii noastre, avem despre iubire o imagine de neatins. Cultura o intretine, asteptarile cresc… Unde e adevarul?
Catherine Bensaid, psihanalista, s-a inspirat din filosofiile antice, care simbolizau nivelurile de constiinta pe o scara pentru a defini diferitele grade ale dragostei.
Avem adesea tendinta de a le considera dovezi ale iubirii. Insa ne inselam. Aceste sentimente il fac pe celalalt sa dispara si ne poarta spre noi insine. Falsii prieteni ar trebui concediati imediat dupa identificarea lor.
Timiditatea este nimicita, imaginatia capata frau liber, iar fanteziile devin posibile. Jucariile sexuale condimenteaza actul iubirii ori sunt un accesoriu pentru o aventura pasionala, sau pentru putina placere de una singura.
Ascundem partenerului faptul ca ne-am reapucat de fumat, minimalizam pretul ultimelor cumparaturi facute sau inventam tot felul de intalniri. De ce, fara a fi mitomani patologici, ascundem cateodata lucruri aparent banale?
Dorinta de afirmare, de realizare pe plan profesional, de a face cariera, de a avea succes, de a „fi cineva“ impinsa la extrem, ca orice alt exces, devine o forta negativa in viata noastra, pana ajungem sa uitam cine suntem de fapt. Vorbim despre rolurile pe care ni le asumam in viata, de la cel de copil, de prieten, de iubit, de coleg pana la cel de angajat in centrifuga numita „job“, indiferent de titulatura detinuta. Pot coexista sau se exclud reciproc?
Ceremonie la biserica, rochie alba, aruncarea buchetului: casatoria e, din nou, pe val. In era concubinajului si a relatiilor libere, ce anume ii face pe tineri sa se intoarca la o institutie veche de milenii? Iata motive actuale ce duc la o casatorie.
In Olanda, tinerii de 18 ani au obtinut, in 1952, o medie a IQ-ului de 100 la testul matricelor lui Raven (IQ = 100 in medie, prin constructie), pe cand generatia de 18 ani de 30 de ani mai tarziu a obtinut un coeficient de 121. Cu alte cuvinte, a inregistrat o crestere a IQ-ului de 21 de puncte. Cresterile difera de la o tara la alta, dar sunt destul de semnificative.
Copilul tau care se juca ieri cu papusile are fantezii erotice… Nici nu a intrat bine in adolescenta si incepe sa acceseze siteuri XXX. Socant, incomod, poate… Dar absolut real… Este bine ca initierea sa aiba loc prin intermediul filmelor pentru adulti?
Femeile banuiesc de mult timp ca sarcina are un efect asupra memoriei lor, iar acum cercetatorii confirma ca, atunci cand esti insarcinata, devii mai uituca. Efectul baby brain are un impact asupra abilitatii de a retine informatii noi in timpul sarcinii si la cateva luni dupa nastere.
Probleme de cuplu, discutii in familie, adolescenti rebeli, parinti consternati. Pentru psihoterapeutul Corina Acris, o saptamana tipica se imparte intre practica si teorie. Ne povesteste chiar ea, invitandu-ne in universul dizarmonic al neintelegerilor de tot felul.
In momentul de fata, foarte multe mame isi cresc singure copiii. Cu toate acestea, se vorbeste putin despre aceste femei care, penduland intre slujba si viata de familie, gasesc cu greu putin timp si pentru iubire.
Mai bine de o treime dintre ele au renuntat complet la viata sexuala.
