Sarbatori fara cozonac? Se poate, dar nu mai au aceeasi mireasma. Toata arta in pregatirea cozonacului este framantarea aluatului. Sunt cateva miscari de baza. Odata omogenizat, se exucuta cateva serii rapide de boxari in forta. Apoi se ridica din vas si se tranteste cu putere inapoi de cateva ori, dupa care se reiau seriile de box. Ca sa nu se lipeasca, unge-ti din cand in cand mainile cu ulei. De asemenea, toarna cate putin ulei in vas, ca sa se desprinda usor.
Broccoli, un aliment-minune Broccoli este o adevarata „bomba“ de vitamine si de componenti minerali-in special potasiu, acid folic, fier si betacaroten. Consumand broccoli iti vei consolida sistemul imunitar al organismului, vei putea preveni anemia, infectiile, bolile de ficat si cancerul. Broccoli contine sulforafan-un compus care poate intarzia dezvoltarea cancerului de san. Acesta blocheaza divizarea celulelor cancerigene si nu permite dezvoltarea ulterioara a bolii.
Pestele are marele avantaj ca se gateste foarte repede. Tocmai de aceea ne putem permite multa fantezie in modul de preparare. Ca sa-l consumam de doua-trei ori pe saptamana, asa cum se recomanda, si sa nu ne plictisim, trebuie sa ne alcatuim o colectie resopectabila de retete. Iata inca una pentru colectia ta:
Gustul specific al caisei este acidulat. Aceasta caracteristica este prezenta la toate soiurile, chiar si la cele mai dulci. Acidul si zaharul se succed, apoi se amesteca, dar gustul pe care-l tinem minte este cel acidulat. Aceasta savoare rara si frageda face din caisa un fruct care poate fi rontait crud, dar si gatit, ca marul, in feluri sarate, sau in deserturi cu fructe coapte sau pe jumatate coapte, servite calde si insotite de inghetata de fistic, de nuga sau de branza de vaci. La tarte si la prajituri este bine sa nu pui caise verzi, din cauza continutului prea acidulat.
Acum cinci mii de ani, in China crestea caisul salbatic. Fructul sau, numit „ochiul soarelui” de catre persani, a fost introdus in lumea greco-romana de catre Alexandru cel Mare. Cunoscuta in Franta din secolul al XV-lea, caisa a devenit apreciata abia trei sute de ani mai tarziu. De atunci au aparut zeci de varietati, timpurii sau tarzii: bergeron, consistenta si acidulata, lambertin, zemoasa si dulce, orangered, uleioasa si cu miros de tamaie, early blush, tandra si suava, jumbocot, acida, crocanta si enorma, care poate ajunge sa cantareasca si 200 de grame.
Daca va intrebati ce este grenadina, ei bine… si eu m-am intrebat. In engleza, exista „grenadine”, care este un sirop rosu, consistent, facut din rodii si din ceva fructe de padure intraductibile (red currants). In limba romana, grenadina este cu totul altceva: un fir subtire de matase sau o tesatura fina din matase ori bumbac… De unde si pana unde? Oricum, pentru cocktail-ul de mai jos, incearca varianta cu siropul.
Evaziva exprimare: „o parte, doua parti…”, nu-i asa? Si cat sa fie „partea”? Pai numeri cate persoane trebuie sa bea, cate pahare vrea fiecare, inmultesti cu capacitatea paharului, apoi numeri cate „parti” de ingrediente trebuie puse in total, imparti cantitatea totala la numarul de parti si, iata, ai aflat… Ce? Mai stii de unde am pornit?
Stiai ca… termenul de „al dente” descrie felul prin care pastele sunt gatite „ca la carte”. In italiana, traducerea ad literam este „la dinte”. Adica, pastele trebuie sa fie nici foarte crude, nici foarte fierte. De obicei, este greu de apreciat in minute cat trebuie sa dureze fierberea (sunt multe variabile, de la temperatura apei pana la marimea vasului in care fierb) si, de aceea, pastele trebuie gustate din cand in cand, testate „la dinte”, cum ar veni…
Sfatul bucatarului: Majoritatea pastelor fainoase sunt preparate cu faina de grau imbogatita, asadar contin cantitati insemnate de acid folic, riboflavina, acid nicotinic, fier si seleniu. Deseori, pastele au un gust mai bun daca sunt fierte in apa cu sare. O cana de paste gatita cu apa si sare contine 140 mg de sodiu, si numai 1,4 mg cand sunt preparate in apa fara sare.
Stiai ca… italienii au peste 50 de feluri de paste? Ele se clasifica, evident, dupa forma lor. Exista, asadar, paste lungi – spaghetti, linguini, fusili, fettuce – in forma de funda – taliatele, papardele, fetucini etc., in forme speciale – scoici, farfale. Exista, de asemenea, pastele pentru supe (alfabetini, farfareline, inele) si pastele umplute – tortelini, torteloni, canneloni, ravioli, raviolini, lasagnia. Unele feluri de paste sunt colorate (cele rosii, cu tomate, cele vrezi, cu spanac, cele maro, cu ciuperci sau sepia).
Va recomand spectacolul cu piesa „O zi din viata lui Nicolae Ceausescu”, de la Teatrul Mic, cu Coca Bloss si Florin Calinescu. Cei din generatia mea sau mai in varsta, isi vor aminti de acest legendar merluciu, dar, le garantez, o vor face intr-un hohot de ras. La urma urmei, merluciul in sine n-avea nicio vina…
De ce sa mananci somon? Desi carnea sa este mai grasa decat a altor specii de pesti, ea reprezinta o excelenta sursa de acizi grasi omega-3. Acestia sunt un tip de grasimi polinesaturate care te pot proteja impotriva afectiunilor cardiovasculare. Uleiul de somon regleaza nivelul colesterolului, reduce nivelul trigliceridelor si stimuleaza circulatia sangvina. Somonul este benefic si pentru capacitatea intelectuala, pentru ca ajuta la imbunatatirea memoriei. Atentie: somonul de crescatorie poate fi poluat cu toxine si metale grele!
