Uncategorized

In ultimii ani, traiesc experienta foarte frustranta a lipsei de disciplina, din cauza multor distractii posibile. Ma surprind deseori navigand aiurea pe cate un site (fara indoiala ca interesant, dar nu vital pentru ce fac in acel moment). Ca si majoritatea colegilor mei jurnalisti, lucrez la un computer permanent conectat la internet, am un smartphone conectat la internet si diverse alte platforme pe care citesc, scriu etc.

Exista momente in care job-ul nu iti mai aduce satisfactii, iar asta se propaga si in alte aspecte ale vietii tale. Te trezesti mereu obosita, starea de spirit continua sa fie proasta pe tot parcursul zilei, nu mai ai timp si chef sa iti vezi prietenii, iar familia ta are de suferit. Si atunci iti vei da seama ca timpul petrecut la job iti afecteaza psihicul mai mult decat ai crede. Sa te complaci intr-o stare de negare ori intr-una de tristete nu este cu siguranta o solutie. Iata ce lucruri poti face pentru a-ti schimba cat mai rapid job-ul sau pentru a-ti face timpul mai placut in afara lui.

Veti spune ca fac pledoarie pentru studiul psihologiei pentru ca e domeniul care ma pasioneaza pe mine. Si daca tot „dirijez“ Psychologies… Ei bine, eu cred ca a trai o viata fara sa stii niste lucruri de baza despre psihologia proprie si a altora, e ca si cum te-ai apuca de o afacere fara sa stii deloc economie, nitica contabilitate, oleaca de marketing. Adica, intr-o ignoranta totala, care te expune repede la pierderi si esec.

Septembrie, ghiozdane, crizanteme, emotii, chestii-trestii… Imi declar toata admiratia pentru parinti, cei care, an de an, o iau de la capat cu un sistem tot mai bramburit de invatamant, cu profesori unii demotivati, adesea cu profesori corupti, care conditioneaza media buna a elevului de prezenta acestuia la meditatii acasa la el. Horror! Imi declar, in acelasi timp, admiratia pentru profesorii care continua sa isi faca meseria cinstit, dand tot ce au mai bun din ei la ora.

Deschid televizorul, nimeresc pe canale romanesti de divertisment si uneori ma simt prost ca femeie. Imi vine sa intru in pamant, pentru ca sunt o fiinta empatica si nu am reflexul dispretului, ci pe cel al identificarii. Ma uit la TV si vad fatuci care degradeaza ideea de femeie, se lasa schimonosite, luate in ras, facute praf, si asta, numai de dragul faimei. Femei fara mandrie. Sau care isi vand demnitatea pentru un punct sau doua de rating. OK, e alegerea lor.

Poate ca nu este cea mai relaxanta tema de editorial pentru torida luna iulie in revista Psychologies. Pana la urma, suntem o revista de lifestyle, pretuim relaxarea, calitatea vietii, scriem despre tehnici de calmare. Dar calitatea vietii si relaxarea nu au nimic in comun cu starea bleaga si cu absenta vointei de a lupta pentru ceea ce crezi.

Am crescut la bunici, intr-un sat din Moldova, unde vara mirosea a iarba cosita si a praf, a floare de rasura si a rozmarin. Camara bunicii mele mirosea imbatator a menta si musetel, cele doua plante medicinale din care ne facea ea ceaiuri… Apoi mirosea si a canepa curata sau a malai proaspat venit de la moara. Si azi, cand miros rozmarinul, am senzatia aceea proustiana de revenire brusca si magica in alt timp, de suspendare a prezentului, de imortalitate.

Martie, femei, cadouri, flori, fete sau baieti. Sau necesitatea de a pune din nou sub lupa conditia feminina, nu? M-am intrebat adesea de ce feminismul este privit cu neincredere, de parca ar fi o secta a celor care nu accepta ordinea naturala a lucrurilor (a se citi „femeile“), a celor care contesta o ordine asa si pe dincolo… Pentru ce mai lupta feminismul azi, dupa ce femeile au castigat majoritatea drepturilor legale, sociale, etc.?

Conceptul acesta este foarte la moda, insa putini stiu despre ce este vorba mai exact in propozitie. Folosit pana la plictiseala in sesiuni de training, in presa, in limbajul „elevat“ sau in literatura de popularizare a psihologiei, ajunge sa isi piarda din substanta tocmai pentru ca este supralicitat, fara a-si gasi noi valente concrete. In mare, e capacitatea de a identifica, intelege si gestiona eficient emotiile proprii si pe ale altora, pentru a evita degenerarea unui conflict, de exemplu, degradarea unei relatii sau pentru a educa armonios un copil.

Se pare ca este una dintre cele mai deprimante perioade ale anului, consecutiva euforiei de Sarbatori, inceputul anului, confruntarea cu noi insine, asa cum suntem, fara zorzoane, fara serbari, uneori foarte singuri. Asta ma duce cu gandul la faptul ca traim ritmati de evenimente externe, de oameni din jur, de obiecte si de un calendar in fata caruia nu comentam.

Frumoasa, misterioasa si fina, dar si cosmopolita si profesionista „brici“, fara ca asta sa fie ceva care o face dura sau masculina. Malvina Cervenschi e o prezenta placuta reala atunci cand discuti cu ea. E calda, atenta si prevenitoare. E eleganta, asertiva, dar stie sa respecte experienta celuilalt. Tot atatea motive pentru care am ales-o drept coperta de numar aniversar.

O blonda superba, cu un tonus de zile mari, cu un simt al umorului contagios. Cameron Diaz a trecut de la sex simbol la statutul de sex simbol cu creier, farmec si talent. Un upgrade serios in cariera, dar nu atat de rapid in viata personala. Vrea sa infieze un copil, daca nu gaseste un tata demn sa faca un copil, se amuza pe tema fricii proprii de graviditate si detesta mofturile modei.

Sau nu. Reflectia dostoievskiana este folosita te miri unde, pentru a ne justifica nevoia de idealitate, de estetizare, de perfectiune in legatura cu spiritualitatea, cu religia. Suntem programati de evolutie, e drept, sa cautam frumusete si tinerete, pentru a ne perpetua genele. Dar, in calitate de fiinte culturale, am trecut de mult de ingerintele perpetuarii speciei.

Am dedicat acest numar ecologiei, primaverii celei atat de stimulante si, mai ales, ecologiei relatiilor interumane. Cred ca traim intr-o lume obositoare, cu multi factori de stres social, de la superiorul abuziv de la birou la clientii care ne calca pe nervi si prietenii care ne dreneaza uneori de energie cu problemele lor…

Stiati ca legea britanica a recunoscut violul conjugal abia in 1994? Cu alte cuvinte, actul sexual neconsimtit nu reprezenta o problema in mintea englezilor pana la acea data. Abia in 1974 Statele Unite permit femeilor casatorite sa aplice pentru credite bancare in nume propriu. Pana atunci, probabil ca erau incapabile sa gestioneze finante mai ample decat cosul zilnic… In familiile cu copii in care lucreaza ambii soti, femeile fac, in medie, de doua ori mai multe treburi care tin de sfera domestica (ingrijirea copiilor, menaj, etc.) decat sotii.