Uneori, o experiență neplăcută, chiar fără să fie cu consecințe grave, ne poate traumatiza în timpul unui zbor, iar drept rezultat, se conturează deja o frică. Ce alte cauze declanșează teama de a zbura cu avionul, aflăm de la psihoterapeutul Ana Pantazescu-Ana.
Pentru o relație bună cu copilul adolescent, este de dorit să fim buni observatori ai comportamentului, dorințelor și nevoilor lui. în felul acesta putem pregăti strategii de comunicare empatică, astfel încât el să se simtă înțeles și apreciat. Despre cât de important este rolul ascultării și cum îmbunătățim relația cu copiii noștri discutăm cu psihoterapeutul Florentina Gruia.
Una dintre cele mai frecvente greșeli față de copilul adolescent este critica excesivă, în absența validării. Când îi criticăm ținuta sau grupul de prieteni, îi transmitem că nu îl acceptăm ca individ. Care sunt cei patru piloni de interes în relația cu copilul și ce greșeli să evităm, aflăm de la psihoterapeutul Florentina Gruia.
Momentul în care copilul adolescent și-a început viața sexuală este delicat pentru părinți doar dacă până la vârsta respectivă nu au existat discuții despre acest subiect. Astfel de discuții, deși deseori evitate de către părinți, securizează adolescentul care va decide asumat când va explora această latură. Despre rolul pornografiei și cât de importantă este comunicarea cu copiii adolescenți, discutăm cu psihoterapeutul Florentina Gruia.
Nevoia de libertate a unui adolescent există, dar nu este singura și nici cea mai importantă dintre nevoi. Pentru noi, ca părinți, este esențial să știm să acordăm atenție copilului întrucât nevoile și dorințele nu sunt mereu cele anticipate de noi. Cum gestionăm aceste nevoi și cum punem limite sănătoase, aflăm de la psihoterapeutul Florentina Gruia.
În timpurile actuale, inclusiv din punct de vedere biologic există modificări care influențează comportamentul adolescenților. Iar preocupările lor au suferit schimbări odată cu evoluția tehnologiei. Ținând cont de accesul la informație și interesul din zona sexualității, aflăm de la psihoterapeutul Florentina Gruia cum este trăită adolescența în ziua de azi.
Stima de sine poate fi îmbunătățită, indiferent de istoricul nostru personal și imaginea pe care la un moment dat o avem despre noi înșine. Acest lucru înseamnă lucru cu sine, investire în propria dezvoltare personală, o mai bună autocunoaștere, dar și sprijinul unui psihoterapeut. Despre ce altceva putem face pentru a ne dezvolta stima de sine, discutăm cu Anca Maftei, psihoterapeut și faciltator constelații familiale.
În evaluarea corectă a propriei stime de sine, un rol important îl joacă propriile emoții. O stimă de sine scăzută înseamnă multe sentimente de teamă și nesiguranță, precum și o abordare deficitară a evenimentelor mai puțin plăcute cu care ne confruntăm în viață. Despre indiciile că avem o stimă de sine scăzută am stat de vorbă cu Anca Maftei, psihoterapeut și faciltator constelații familiale.
Atunci când ne cunoaștem foarte bine pe noi înșine și avem încredere în propriile abilități, ne adaptăm mai ușor la situațiile de viață, fie ele și negative. Obstacolele pot fi utile dezvoltării personale, la fel cum este și ieșirea din zona de confort. Cât de utilă de este o stimă de sine bună și cât de importantă este creșterea acesteia afăm de la Anca Maftei, psihoterapeut și faciltator constelații familiale.
Nu ne naștem cu o stimă de sine bună sau cu una mai puțin bună, ci ea este influențată de diferite evenimente din viața noastră. Despre cât de important este atașamentul din copilăria mică, rolul pe care îl joacă echilibrul emoțional, dar și cum recunoaștem semnele unei stime de sine bune, aflăm mai multe de la Anca Maftei, psihoterapeut și faciltator constelații familiale.
Stima de sine ne ajută să ne simțim bine în pielea noastră, să avem relații sănătoase cu cei din jur și relații de cuplu mai împlinite. Totuși, nu toți stăm grozav la acest capitol, iar acest lucru ne poate afecta toate palierele vieții. Despre ce este exact stima de sine și ce putem face pentru a ne-o îmbunătăți discutăm cu Anca Maftei, psihoterapeut și faciltator constelații familiale.
Violența fizică sau cea verbală nu își găsesc niciodată justificare, iar impactul lor asupra copiilor este extrem de nefast. Astfel de comportamente distrug încrederea în sine, inițiativa și creativitatea, generând atât teamă cât și neîncredere în cei din jur. Despre aceste mecanisme de parenting discutăm cu Antonia Noel, consultant în comunicare relațională.
Cel mai bun model pentru copiii noștri suntem chiar noi, părinții, prin tot ceea ce spunem și facem. Recunoașterea anumitor emoții, greșeli sau temeri în fața copilului pot fi importante dezvoltării lor. Chiar și atunci însă, este bine să existe limite pentru sănătatea celui mic. Sfaturi de parenting de la Antonia Noel, consultant în comunicare relațională.
Deseori transmitem copiilor anumite modele educative greșite pe care, la rândul nostru, le-am preluat de la părinții noștri. Pedeapsa, amenințarea sau umilirea sunt extrem de nocive pentru un copil. Despre mesajele toxice și alte greșeli de parenting vorbim cu Antonia Noel, consultant în comunicare relațională.
Fiecare dintre noi are propriul mod de a se autosabota în găsirea fericirii. Începând cu hobyurile la care renunțăm, timpul pe care nu ni-l acordăm, schimbările pe care refuzăm să le facem, o mulțime de factori intervin în calea propriei fericiri. Mai multe informații de la psihoterapeutul Alex Căciuloiu.
Suntem ființe creative, iar atunci când vorbim sau ne gândim la ceea ce vrem, începem să ne imaginăm cum ar fi dacă lucrurile s-ar schimba în sensul dorit. Acest lucru, poate însemna o renunțare la negativism și observarea cu mai multă atenție a oportunităților. Despre rolul terapeutic al horoscopului primim informații de la psihoterapeutul Andra Zaharia.
Alegi partenerul în funcție de zodie? Crezi că nu te înțelegi cu șeful pentru că în zodiac sunteți incompatibili? Deseori, avem tendința de a cataloga anumite evenimente drept profeții și dăm credit predicțiilor citite în horoscop. Despre autosabotare discutăm cu psihoterapeutul Andra Zaharia.
Serotonina este hormonul secretat natural de corpul nostru și asociat cu starea de fericire, dar și cu multe alte beneficii. Despre nevoia de a ști să ne ascultăm propriul corp și cum arată formula chimică a fericirii, aflăm mai multe de la psihoterapeutul Alex Căciuloiu.
De multe ori, citind ce scrie în horoscop fie vedem coincidențele drept profeții, fie ne îndreptăm către împlinirea celor prezise, fără să conștientizăm. Despre predicțiile horoscopului și profețiile autoîmplinite stăm de vorbă cu psihoterapeutul Andra Zaharia.
În funcție de vârstă și de context, motivele de fericire pot varia. Respectiv, ceea ce ne făcea fericiți la o vârstă, odată obținut, trece în plan secundar, generând alte nevoi și, în consecință, alte motive de fericire. Despre așteptările pe care le avem de la fericire și cum definiția ei se schimbă în funcție de dezvoltarea personală aflăm mai multe de la psihoterapeutul Alex Căciuloiu.
Cum viitorul rămâne o necunoscută, există în fiecare dintre noi curiozitatea de a afla ce urmează să se întâmple. Teama de necunoscut acționează și cu anxietate sau frică, iar uneori horoscopul ne ajută să scădem intensitatea trăirilor. Alteori, evităm să ne asumăm responsabilitatea pentru propriile fapte. Despre această nevoie de a arunca o privire în viitor, vorbim cu psihoterapeutul Andra Zaharia.
Modul în care percepem fericirea este unul structurat prin educație, iar mesajele primite din partea societății pun într-o lumină pozitivă lucrurile care dau o stare de fericire. Chiar și așa, fericirea variază în funcție de îndeplinirea nevoilor personale, așteptările și plăcerile fiecăruia în parte. Mai multe informații de la psihoterapeutul Alex Căciuloiu.
Încă de la naștere ne formăm personalitatea, ajungând la o formă relativ conturată în pragul maturității biologice. Este un cumul al experiențelor personale și trăsăturilor care ne fac unici. Cum nu putem fi doi oameni la fel nici când provenim din aceeași familie, nici prin horoscop nu putem fi limitați la trăsăturile unei zodii. Detalii de la psihoterapeutul Andra Zaharia.
Oare ce ne face fericiți: o viață plină de virtuți sau una plină de plăceri? Definiția acestui sentiment este într-o permanentă schimbare. În psihologie, fericirea este legată de starea de bine, de mulțumire și satisfacție. Despre ce este și ce nu este fericirea, aflăm mai multe de la psihoterapeutul Alex Căciuloiu.
Deseori ne gândim că fericirea și emoțiile negative sunt incompatibile și încercăm să negăm existența acestora din urmă. Dar chiar și emoțiile negative, precum tristețea, au un scop pozitiv, ele putând fi semnale importante tocmai în găsirea fericirii. Despre importanța acceptării propriilor emoții aflăm mai multe de la psihoterapeutul Alex Căciuloiu.
Știm deja că avem câteva mijloace la îndemână pentru preveni depresia funțională, precum: sportul, o alimentație sănătoasă, odihna sau meditația și exercițiile de relaxare. Cât de importantă este igiena emoțională și ce alte resurse ne sunt utile, aflăm de la psihoterapeutul Miruna Stănculescu.
Deși avem impresia că ne putem controla depresia, fapt care o și face funcțională, neadresată, treptat, poate ajunge să preia controlul asupra vieții noastre, agravându-se. Depresia funcțională poate ajunge la anxietate generalizată sau la episoade depresive majore. Sfaturi de la psihoterapeutul Miruna Stănculescu.
Pedeapsa este nocivă, iar efectele ei negative. Copilul trebuie să cunoască limitele, dar și consecințele nerespectării lor. Sancțiunile, când sunt explicate, ajută copilul să le înțeleagă drept rezultate ale propriilor fapte. Cum ajutăm copilul să devină un adult responsabil aflăm de la Antonia Noel, consultant în comunicare relațională.
Dacă ajungem să conștientizăm că suferim de o depresie funcțională, dar din diverse motive nu ajungem la un specialist, primul pas este conștientizarea dialogului nostru interior. Ce alți pași sunt importanți și utili pentru a ne ajuta singuri, aflăm de la psihoterapeutul Miruna Stănculescu.
Fie că este vorba despre telefon, tabletă sau televizor, în funcție de vârsta copilului, limitele sunt sănătoase și necesare. Neuroștiințele ne învață, spre exemplu, că un copil cu vârsta până în doi ani nu ar trebui să petreacă deloc timp în fața unui ecran. Despre regulile de parenting în privința interacțiunilor copiilor cu gadget-urile aflăm mai multe de la Antonia Noel, consultant în comunicare relațională.
