Nu ne naștem cu o stimă de sine bună sau cu una mai puțin bună, ci ea este influențată de diferite evenimente din viața noastră. Despre cât de important este atașamentul din copilăria mică, rolul pe care îl joacă echilibrul emoțional, dar și cum recunoaștem semnele unei stime de sine bune, aflăm mai multe de la Anca Maftei, psihoterapeut și faciltator constelații familiale.
Stima de sine ne ajută să ne simțim bine în pielea noastră, să avem relații sănătoase cu cei din jur și relații de cuplu mai împlinite. Totuși, nu toți stăm grozav la acest capitol, iar acest lucru ne poate afecta toate palierele vieții. Despre ce este exact stima de sine și ce putem face pentru a ne-o îmbunătăți discutăm cu Anca Maftei, psihoterapeut și faciltator constelații familiale.
Violența fizică sau cea verbală nu își găsesc niciodată justificare, iar impactul lor asupra copiilor este extrem de nefast. Astfel de comportamente distrug încrederea în sine, inițiativa și creativitatea, generând atât teamă cât și neîncredere în cei din jur. Despre aceste mecanisme de parenting discutăm cu Antonia Noel, consultant în comunicare relațională.
Cel mai bun model pentru copiii noștri suntem chiar noi, părinții, prin tot ceea ce spunem și facem. Recunoașterea anumitor emoții, greșeli sau temeri în fața copilului pot fi importante dezvoltării lor. Chiar și atunci însă, este bine să existe limite pentru sănătatea celui mic. Sfaturi de parenting de la Antonia Noel, consultant în comunicare relațională.
Deseori transmitem copiilor anumite modele educative greșite pe care, la rândul nostru, le-am preluat de la părinții noștri. Pedeapsa, amenințarea sau umilirea sunt extrem de nocive pentru un copil. Despre mesajele toxice și alte greșeli de parenting vorbim cu Antonia Noel, consultant în comunicare relațională.
Fiecare dintre noi are propriul mod de a se autosabota în găsirea fericirii. Începând cu hobyurile la care renunțăm, timpul pe care nu ni-l acordăm, schimbările pe care refuzăm să le facem, o mulțime de factori intervin în calea propriei fericiri. Mai multe informații de la psihoterapeutul Alex Căciuloiu.
Suntem ființe creative, iar atunci când vorbim sau ne gândim la ceea ce vrem, începem să ne imaginăm cum ar fi dacă lucrurile s-ar schimba în sensul dorit. Acest lucru, poate însemna o renunțare la negativism și observarea cu mai multă atenție a oportunităților. Despre rolul terapeutic al horoscopului primim informații de la psihoterapeutul Andra Zaharia.
Alegi partenerul în funcție de zodie? Crezi că nu te înțelegi cu șeful pentru că în zodiac sunteți incompatibili? Deseori, avem tendința de a cataloga anumite evenimente drept profeții și dăm credit predicțiilor citite în horoscop. Despre autosabotare discutăm cu psihoterapeutul Andra Zaharia.
Serotonina este hormonul secretat natural de corpul nostru și asociat cu starea de fericire, dar și cu multe alte beneficii. Despre nevoia de a ști să ne ascultăm propriul corp și cum arată formula chimică a fericirii, aflăm mai multe de la psihoterapeutul Alex Căciuloiu.
De multe ori, citind ce scrie în horoscop fie vedem coincidențele drept profeții, fie ne îndreptăm către împlinirea celor prezise, fără să conștientizăm. Despre predicțiile horoscopului și profețiile autoîmplinite stăm de vorbă cu psihoterapeutul Andra Zaharia.
În funcție de vârstă și de context, motivele de fericire pot varia. Respectiv, ceea ce ne făcea fericiți la o vârstă, odată obținut, trece în plan secundar, generând alte nevoi și, în consecință, alte motive de fericire. Despre așteptările pe care le avem de la fericire și cum definiția ei se schimbă în funcție de dezvoltarea personală aflăm mai multe de la psihoterapeutul Alex Căciuloiu.
Cum viitorul rămâne o necunoscută, există în fiecare dintre noi curiozitatea de a afla ce urmează să se întâmple. Teama de necunoscut acționează și cu anxietate sau frică, iar uneori horoscopul ne ajută să scădem intensitatea trăirilor. Alteori, evităm să ne asumăm responsabilitatea pentru propriile fapte. Despre această nevoie de a arunca o privire în viitor, vorbim cu psihoterapeutul Andra Zaharia.
Modul în care percepem fericirea este unul structurat prin educație, iar mesajele primite din partea societății pun într-o lumină pozitivă lucrurile care dau o stare de fericire. Chiar și așa, fericirea variază în funcție de îndeplinirea nevoilor personale, așteptările și plăcerile fiecăruia în parte. Mai multe informații de la psihoterapeutul Alex Căciuloiu.
Încă de la naștere ne formăm personalitatea, ajungând la o formă relativ conturată în pragul maturității biologice. Este un cumul al experiențelor personale și trăsăturilor care ne fac unici. Cum nu putem fi doi oameni la fel nici când provenim din aceeași familie, nici prin horoscop nu putem fi limitați la trăsăturile unei zodii. Detalii de la psihoterapeutul Andra Zaharia.
Oare ce ne face fericiți: o viață plină de virtuți sau una plină de plăceri? Definiția acestui sentiment este într-o permanentă schimbare. În psihologie, fericirea este legată de starea de bine, de mulțumire și satisfacție. Despre ce este și ce nu este fericirea, aflăm mai multe de la psihoterapeutul Alex Căciuloiu.
Deseori ne gândim că fericirea și emoțiile negative sunt incompatibile și încercăm să negăm existența acestora din urmă. Dar chiar și emoțiile negative, precum tristețea, au un scop pozitiv, ele putând fi semnale importante tocmai în găsirea fericirii. Despre importanța acceptării propriilor emoții aflăm mai multe de la psihoterapeutul Alex Căciuloiu.
Știm deja că avem câteva mijloace la îndemână pentru preveni depresia funțională, precum: sportul, o alimentație sănătoasă, odihna sau meditația și exercițiile de relaxare. Cât de importantă este igiena emoțională și ce alte resurse ne sunt utile, aflăm de la psihoterapeutul Miruna Stănculescu.
Deși avem impresia că ne putem controla depresia, fapt care o și face funcțională, neadresată, treptat, poate ajunge să preia controlul asupra vieții noastre, agravându-se. Depresia funcțională poate ajunge la anxietate generalizată sau la episoade depresive majore. Sfaturi de la psihoterapeutul Miruna Stănculescu.
Pedeapsa este nocivă, iar efectele ei negative. Copilul trebuie să cunoască limitele, dar și consecințele nerespectării lor. Sancțiunile, când sunt explicate, ajută copilul să le înțeleagă drept rezultate ale propriilor fapte. Cum ajutăm copilul să devină un adult responsabil aflăm de la Antonia Noel, consultant în comunicare relațională.
Dacă ajungem să conștientizăm că suferim de o depresie funcțională, dar din diverse motive nu ajungem la un specialist, primul pas este conștientizarea dialogului nostru interior. Ce alți pași sunt importanți și utili pentru a ne ajuta singuri, aflăm de la psihoterapeutul Miruna Stănculescu.
Fie că este vorba despre telefon, tabletă sau televizor, în funcție de vârsta copilului, limitele sunt sănătoase și necesare. Neuroștiințele ne învață, spre exemplu, că un copil cu vârsta până în doi ani nu ar trebui să petreacă deloc timp în fața unui ecran. Despre regulile de parenting în privința interacțiunilor copiilor cu gadget-urile aflăm mai multe de la Antonia Noel, consultant în comunicare relațională.
Observând inconsecvența părinților, copilul consideră limita ca fiind negociabilă. Iar dacă adultul nu este ferm, cel mic va lua din acest comportament ceea ce dorește în momentul respectiv. Ce avem de făcut aflăm de la Antonia Noel, consultant în comunicare relațională.
Chiar dacă este vorba despre un apropiat al nostru, este dificil pentru noi să identificăm corect o depresie funcțională. Un prim ajutor pe care îl putem acorda, atunci când observăm anumite deteriorări la nivel psihic sau comportamental, este să îndrumăm persoana respectivă către un specialist. Despre ce putem face noi, concret, aflăm mai multe de la psihoterapeutul Miruna Stănculescu.
Semnele depresiei ne sunt familiare, dar oare cum arată o depresie funcțională? În acest caz, vorbim despre o depresie pe care o putem controla, iar semnele sunt mai subtile, precum oboseala permanentă, lipsa plăcerii de a face anumite lucruri sau stări anxioase. Mai multe informații despre simptome, dar și despre cei care sunt mai predispuși către această formă de depresie, aflăm de la psihoterapeutul Miruna Stănculescu.
Ca părinți este important să ne situăm în zona permisivă, dar și să prezentăm anumite limite, fără a le impune. În funcție de vârstă, acestea ajută copilul să descopere treptat universul din jurul său. În lipsa lor, copilul crede că poate să facă orice! Despre nevoia copilului de explorare și importanța limitelor, aflăm mai multe de la Antonia Noel, consultant în comunicare relațională.
Într-un conflict, dacă apelăm la înjurături, acestea ridică o barieră între noi și interlocutor. Nu mai vorbim de situațiile în care jignim sau vrem să părem amenințători. Pe de altă parte, cu toții putem traversa momente intens stresante sau incidente care ne provoacă să folosim înjurătura pentru a ne elibera de furie. Cum să gestionăm acest comportament verbal în scop terapeutic, aflăm de la psihoterapeutul Roxana Arion.
Înjurăturile, atunci când sunt folosite în grupul de prieteni, colegi, etc, pot demonstra o nevoie de a impresiona, de a te integra mai bine în respectivul colectiv, de a deveni popular. Dar oare este sănătos să vrem să ne integrăm într-un astfel de grup în care manifestăm comportamente care nu ne sunt neapărat caracteristice în speranța că vom fi acceptați social? Răspunsuri de la psihoterapeutul Roxana Arion.
Deși bărbatul vrea să pară puternic, atunci când înjură nu face altceva decât să mascheze o slăbiciune. Știai că una dintre emoțiile ascunse de el este cea de frică? Ce altceva transmit bărbații prin înjurături aflăm de la psihoterapeutul Roxana Arion.
Unii dintre noi înjură mai mult, alții mai puțin sau chiar deloc, iar aceste diferențe se pot explica și prin furia pe care o resimțim, de fel, și cum știm să o gestionăm. Înjurătura poate avea însă și un rol terapeutic. Aflăm de la psihoterapeutul Roxana Arion cum și de ce înjură femeile comparativ cu bărbații.
De cele mai multe ori, circumstanțele favorabile de viață pot duce la reversia efectelor provocate de teama de abandon. O altă cale la fel de eficientă și asumată este psihoterapia. Mai multe detalii despre depășirea acestei temeri aflăm de la psihoterpeutul Cristina Sterie.
