Chestionar Psychologies cu Liviu Teodorescu

Am aflat de la Liviu Teodorescu ce înseamnă o zi perfectă, dar și motivele pentru care este recunoscător vieții. Iată care e abilitatea supraumană pe care ar alege-o.

Citește și:

Care e demonul tău?

Am o teamă de schimbare şi de haos, îmi ia ceva timp să mă familiarizez cu schimbările venite peste noapte. Dar în ultima vreme am învăţat să o gestionez şi chiar mă descurc bine.

Ce nu ai reuşit să faci încă în viaţă?

Nu am să numesc ce nu am reuşit să fac pe plan profesional, pentru că sunt într-o continuă schimbare şi evoluţie şi sunt conştient că dorinţele se împlinesc. Pe plan personal, nu am reuşit să îmi iau o casă a mea 100 %, şi urmaresc să fac asta în perioada următoare.

Ce te enervează la maxim?

Nedreptatea. Şi mă mai frustrează la maxim violenţă asupra animalelor sau asupra oamenilor lipsiţi de apărare. Asta e tot o nedreptate până la urmă.

Ce animal preferi omului?

Omul este cea mai frumoasă şi complexă fiinţă din univers, problema e că, uneori, îşi foloseşte complexitatea asta pentru a face sau a-şi face rău. Nu pot spune că prefer vreun animal omului, cred că toate fiinţele au rolul lor şi importantă lor. Dar îmi plac pisicile foarte mult. Le iubesc!

Dacă ai putea invita pe oricine din lume, pe cine ai vrea să ai oaspete la cină?

Cred că aş sta de vorbă cu Max Martin şi i-aş pune câteva întrebări legate de songwriting şi de producţie. E unul din cei mai prolifici oameni de muzică pe plan mondial şi cred că aş avea de învăţat de la el.

Ce înseamnă o zi perfectă pentru tine?

O zi perfectă e o zi în care am făcut atât de multe lucruri încât, seara, când mă pun în pat, am zâmbetul pe buze şi sunt rupt de oboseală. E important să lucrez zilnic la pasiunea mea şi să fiu împlinit pe partea asta.

Dacă ai putea trăi până la 90 de ani, şi să ai corpul ori mintea de la 30 de ani, ce ai prefera? Corpul sau mintea?

De ce aş vrea mintea de la 30? Cred că mintea ţi-o poţi antrena şi dezvoltă. Aş rămâne cu corpul de la 30! Aş avea grijă, în schimb, ca mentalitatea să nu mi se învechească şi să nu mă prăfuiesc, să fiu fresh permanent.

Pentru ce eşti recunoscător vieţii?

Sunt recunoscător vieţii pentru talentul pe care l-am primit, pentru familia în care m-am născut şi care m-a ajutat să-mi cultiv talentul, pentru toate obstacolele pe care mi le-a scos în faţă şi care m-au dezvoltat. Şi pentru toate succesele, de care mă bucur şi, după, mă pun din nou la treabă, cu toate motoarele.

Dacă ai putea schimba ceva din felul cum ai fost crescut, ce ai schimba?

Cred că nimic. Obişnuiam să cred că sunt multe lucruri în neregulă cu mine şi că de aia nu reuşeam aşa cum mi-aş fi dorit, la nivelul cel mai înalt. Dar mi-am dat seama că aşa cum sunt eu nu mai e nimeni, cu toate calităţile dar şi cu defectele şi nesiguranţele mele. Sunt uneori o fire ciudată, mai spun şi tâmpenii, dar asta în pauza dintre lucrurile bune pe care le fac. Până la urmă, fără întuneric n-ar exista lumină, nu?

Dacă te-ai trezi mâine cu o abilitatea deosebită, supraumană, care ai vrea să fie aceea?

Aş vrea să pot zbura. Aş sta noaptea pe acoperişurile clădirilor şi m-aş uita la oraş, cum doarme. Şi ziua aş zbura pe la munte, deasupra păşunilor. Chiar mi-ar plăcea asta!

Dacă ai avea un glob de cristal şi el ţi-ar putea spune ceva despre tine, despre viitor sau orice altceva, ce ai vrea să ştii?

Nu aş vrea să ştiu nimic despre viitor şi despre mine cred că ştiu câteva lucruri, iar pe restul le pot afla. De fapt, ce ai putea să ştii despre tine, atâta timp cât eşti într-o continuă schimbare, fără oprire, indiferent că realizezi asta sau nu? Dacă aş avea un glob de cristal, l-aş da cuiva care are nevoie de el.

Care e cea mai mare împlinire a vieţii tale de până acum?

Muzica. Mai precis, faptul că am studioul meu. LiTE Music era visul meu de ceva vreme. Succesul trebuie să aibă un punct de pornire şi punctul de pornire pentru toate piesele mele din ultima vreme a fost studioul meu. Mă inspiră, mă împlineşte şi mă face fericit.

Ce valorizezi mai mult la o prietenie?

Sinceritatea şi empatia. Pentru mine, fără aceste două calităţi, o relaţie se poate numi oricum, dar nu de prietenie. Şi mai iubesc dezinteresul. Să fii prieten pur şi simplu, fără să ai un interes sau o dorinţa ascunsă. Eu găsesc cu greu prieteni, nici când eram copil nu am avut aşa mulţi. Iar cei pe care i-am avut, chiar mi-au fost prieteni, cu adevărat.

Cum a fost relaţia cu mama ta?

Mama a fost unul din motoarele principale pentru cultivarea talentului meu. Celălalt, a fost tata. Ea mă ducea la cursuri de canto la Palatul Copiilor din Bucureşti, când eram copil. De asemenea, mama era cea responsabilă cu educaţia. Ştiu că în alte familii tatăl e cel autoritar, dar la noi, a fost mama. Şi e în continuare, de ce vorbesc la timpul trecut?

Dar cu tatăl tău?

Tata mi-a dat tot timpul încredere şi îmi dă şi acum, foarte multă. El e tour managerul meu, mă pot baza pe el şi e foarte deschis în relaţiile cu oamenii. Am învăţat foarte multe de la el.

Completează propoziţia următoare: „Aş vrea să am pe cineva cu care să împărtăşesc… ”

Fericitea şi tristeţea, binele şi răul.

Când ai plâns ultima oară în faţă cuiva?

Am plâns acum câteva luni la un film, „Saroo-Drumul spre Casă”. Când s-a aprins lumina în sala de cinema, nu ştiam cum să mă bag mai mult în scaun, m-a marcat filmul asta. Trebuie să îl vedeţi.

Ce e prea serios în viaţă pentru a fi subiect de glumă?

Cred că situaţia mondială, atât politic cât şi din punct de vedere al schimbărilor climatice, nu poate fi luată în râs. E pur şi simplu o realitate care vine peste noi şi mi se pare destul de târziu să mai facem ceva. Asta e, uneori omul aşteaptă până în ultima clipă că să acţioneze. Şi când vrea să acţioneze, e prea târziu.

Dacă ar fi să salvezi din casă ta un singur obiect (să zicem dintr-un incendiu) care ar fi acela?

Laptopul sau hardul cu toate proiectele muzicale, una din astea două. :))

Ce te face să ai îndoieli?

Când simt că oamenii din jur au două feţe, încep să am îndoieli. Şi dacă nu pot lucra cu sufletul deschis, degeaba. Mai bine mă lipsesc. Urăsc ipocrizia şi minciuna, pentru că ajung să mă îndoiesc de ceilalţi şi de mine.

Ce ai reţinut din toată educaţia primită ?

Nu am reţinut nimic, dar acţionez prin prisma ei. Am învăţat să muncesc până ajung acolo unde vreau. Am învăţat să respect oamenii şi am învăţat că binele dezamorsează răul, în orice situaţie. Dar, mai mult decât să vorbesc despre asta, îmi place să acţionez aşa.

Ce maximă, frază de înţelepciune ai vrea să le transmiţi copiilor tăi? (o idee)

Să aibă încredere că, deşi aparent visul lor e undeva departe şi imposibil de atins, dacă îşi doresc destul de mult, se va împlini. Şi să fie oameni buni, asta e cel mai important. Binele dezamorsează răul. Chiar dacă reflexul e să loveşti, poţi da o îmbrăţişare şi lucrurile vor lua o întorsătură uriaşă. Încerc să gândesc şi să acţionez aşa. Dar, na, sunt om şi eu, ca oricine.

Care e cuvântul preferat?

Magnific.

Foto: Ciprian Ciulei