4 metode pentru a scapa de stres

Sanatatea fizica si mentala depind de capacitatea noastra de a rezista la stres si de a-l controla. Iata cateva metode prin care il putem gestiona.

 

Dubleaza timpul alocat unei sarcini

Cand stii ca ai o sarcina dificila, de regula iti propui si un timp de executie. Daca acesta nu depinde de un deadline extern, prelungeste-l, luand in calcul si alti factori neprevazuti, care pot interveni.

Nu ni se intampla foarte des sa terminam o activitate inainte de termen, nu? Atunci cand termenul final se apropie, apare si stresul ca nu am reusit sa indeplinim tot ceea ce ne-am propus.

Pentru a depasi mai usor aceste situatii, este recomandat sa fim prevazatori. Chiar si pentru sarcinile in care suntem siguri ca nu avem nevoie de mai mult timp, o rezerva este binevenita.

Invatam astfel sa ne acordam timp indeajuns, sa nu lucram pe fuga, sa evitam supraaglomerarea si multitasking-ul. Stiind ca timpul este suficient, actiunile vor fi derulate cu mai multa relaxare.

 

Propune-ti sa lucrezi mai lent

Poate ca ardelenii au descoperit inaintea noastra secretul unei vieti lipsite de stres si nu ar fi rau ca, uneori, sa le urmam exemplul.

Desigur vom avea momente cand lucrurile vor necesita graba, dar cum stim din experienta personala, repede nu inseamna neaparat si bine.

Asadar, educa-ti un ritm de lucru mai lent, reducand din viteza cu care te-ai obisnuit macar cu un sfert.

Alege cateva sarcini cu care poti exersa, precum curatenia in casa, cautarea unor articole pe internet sau mersul la piata.

Acest nou ritm presupune si control si, prin urmare, prezenta. Vei vedea ca daca nu esti prezent in ceea ce faci, in curand vei mari ritmul si vei derula totul cu aceeasi repeziciune dintotdeauna.

Atunci cand observi asta, respira adanc si invata revino la ritmul urmarit. Viteza ne face sa ne epuizam mai repede energia, sa ne simtim mai obositi si, implicit, mai stresati.

 

Control asupra sistemului nervos

Cand sistemul nervos simpatic, parte din cel vegetativ, este excitat, traim acea senzatie de aparare manifestata prin reactia de fuga din calea pericolului.

Este absolut necesar supravietuirii, el alertandu-ne atunci cand exista o amenintare. Prin contrast, excitarea sistemului nervos parasimpatic produce calm si relaxare atat in minte cat si in corp.

Evident, cele doua sisteme se completeaza reciproc, deci stimulare unuia inseamna o mai mica activitate a celuilalt.

Dezechilibrul lor se observa la persoanele anxioase care par mereu in alerta, fara sa existe si o cauza reala.

Trei dintre cele mai frecvente cauze ce genereaza aceasta stare sunt: ritmul de viata alert (nu avem timp pentru nimic), suprastimularea senzoriala (dusa la extrem de mult apreciatul multitasking), dar si mesajele media care in mare parte ne avertizeaza ca pericole exista la tot pasul (si nimic altceva).

Pentru relaxare, si deci stimularea sistemului nervos parasimpatic, poti apela la cateva tehnici.

In primul rand, invata sa respiri din diafragma. Majoritatea respira superficial, nu profund. Acesta este un mod de a-ti incetini respiratia.

Daca vrei sa te asiguri ca respiri corect, pune o mana pe stomac. Daca aceasta se ridica cu fiecare inspiratie, inseamna ca faci ceea ce trebuie. Se mai numeste si respiratie abdominala.

Practica mindfulness! Stii cat la suta din timp il petreci cu mintea in alta parte, anticipand, planificand, proiectand, ruminand? Cam 100%.

Deseori nici macar nu esti atent la ceea ce se intampla in jurul tau. Invata sa te deconectezi de la acest ritm al gandurilor si sa te concentrezi pe aici si acum. Vei obtine foarte usor o stare de relaxare si calm.

Ai imaginatie? Ai tendinte spre reverie? Multe tehnici de relaxare folosesc imageria dirijata. Este un procedeu prin care ti se evoca anumite cadre in care te poti relaxa, proiectandu-te intr-un mediu cu siguranta, confort si calm.

Acelasi lucru il poti face tu cu tine. Imagineaza-ti ca esti intr-un loc care te incarca cu energie (o gradina, pe un munte sau langa un lac). Implica-ti toate simturile in acest exercitiu. Ce vezi? Ce auzi? Ce simti?

 

Din nou, multitasking!

Ca sa il citam pe maestrul Zen coreean Seung Sahn „Cand citesti, doar citeste. Cand mananci, doar mananca. Cand gandesti, doar gandeste.'

Este dificil sa renuntam la multitasking, mai ales cand am ajuns sa il consideram un avantaj si motiv de lauda. Putem insa sa il evaluam corect ca fiind si una dintre cele mai importante surse de stres.

Da, odata ce ne stimulam senzorial mai intens, se instaleaza si anxietatea odata cu oboseala. Nu putem renunta definitiv la el, probabil in acest caz jumatate dintre noi ar demisiona, dar il putem reduce.

Putem sa il gesionam astfel incat sa nu fim intr-o permanenta competitie cu noi insine pentru a ne demonstra ca putem si mai mult si mai repede. Sa nu uitam, uneori, less is more.

 

Editare: Iulia Barca

Foto: 123rf.com

Comentează și tu
Recomandări
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică

Tulburarea obsesiv-compulsivă sau OCD-ul despre care am tot auzit este o tulburare ce are la bază conflictul de ambivalență, adică conflictul dintre dragoste și ură. De el se leagă și dorința de control, încăpățânarea sau avariția.

Citeste
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice

Oare este posibil să nu te lași controlată de emoții puternice? Psihologul Irina Doiciu ne dă câteva indicii despre cum ne putem gestiona propria impulsivitate.

Citeste
Cum ne explicăm impulsivitatea
Cum ne explicăm impulsivitatea

Impulsivitatea este definită ca o lipsă de stăpânire de sine, o predispoziție pentru acțiuni rapide și neplanificate ca răspuns al unui stimul intern sau extern, fără analiza consecințelor asupra ta sau a celorlalți. Sună complicat?

Citeste
4 metode pentru a scapa de stres
4 metode pentru a scapa de stres

Sanatatea fizica si mentala depind de capacitatea noastra de a rezista la stres si de a-l controla. Iata cateva metode prin care il putem gestiona.

Citeste
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău

În primul rând, compasiunea nu are nicio legătură cu mila. Mila față de ceilalți ne plasează într-o poziție de superioritate și nu conține nicio empatie. Mesajul ei este mai degrabă „uite ce ți s-a întâmplat – mie nu mi se poate întâmpla, eu nu mă văd în postura ta.”. Mila față de sine, ne poate plasa într-un rol de victimă „săracul de mine, uite ce am pățit, nu am ce să fac”. Lipsa compasiunii ne îndepărtează de noi înșine, dă mai tare volumul criticului interior, iar față de ceilalți ne amorțește emoțional, blocând relațiile hrănitoare, benefice.

Citeste
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective

Nu cred că este dificil pentru cineva să își seteze un obiectiv. De regulă, acest lucru începe cu „eu vreau să…” și iată, ne-am setat un obiectiv. Sau nu? Oare este suficient să vrem ceva? Din experiența noastră de viață știm că odată ce am spus că „vrem să…” am și făcut acel lucru? Am atins acel obiectiv? Sau, undeva, pe parcurs, ne-am poticnit, am găsit scuze și motive pentru a amâna împlinirea lui, am dat vina pe factori externi sau ni s-a diminuat motivația internă, am clacat și am abandonat?

Citeste