4 moduri prin care te ajuti sa fii mai fericita

Ganduri precum „daca as castiga mai mult, as fi fericita, „daca m-ar iubi as fi fericita, „daca as slabi as fi fericita ne urmaresc mereu, iar cercetatorii ne raspund la unison ca astfel de asertiuni nu sunt deloc adevarate. Pentru a resimti fericirea adevarata trebuie sa iti schimbi setarea mentala. Iata cateva sugestii.

 

Inceteaza sa iti spui singura „Daca… atunci voi fi fericita 

Studiile demonstreaza ca cei care au tendinta sa fie neincrezatori, artagosi sau pesimisti sunt groaznici la prezicerea propriei fericiri viitoare.

Pe scurt, daca esti deja „Morocanosul din poveste, o crestere salariala, pierderea catorva kilograme sau intalnirea povestii de iubire pe care o tot visezi nu vor face nicio diferenta.

 

Gandurile tale te impiedica sa fii fericita

Nefericirea se sedimenteaza prin incrancenarea de a-ti pastra acelasi tipar al gandirii, cu aceleasi ritualuri si clauze „daca/atunci.

Mai mult, daca uneori este sanatos si recomandat sa te descarci povestind celor din jur, nu insista prea mult in afirmatii precum „seful meu ma uraste pentru ca vei ajunge cu adevarat sa crezi asta.

 

Intreaba-te ce anume te impiedica sa fi fericita

Este gandul ca nu vei gasi un partener? Sau ca te urasc colegii? Crezi ca esti neatragatoare, grasa, scunda? Schimba gandurile acestea despre tine.

Cand ai astfel de idei, incearca aceste patru intrebari recomandate de specialistii in domeniu: „Este adevarat?, „Poti sti cu absoluta certitudine ca este adevarat?, „Cum reactionezi cand ai acest gand?, „Cine ai fi tu fara acest gand?

Apoi, fa un exercitiu si gandeste la polul opus: nu sunt neatragatoare etc.

 

Razi de propriile probleme

Rasul este cu adevarat medicamentul ale carui beneficii le resimtim cu totii. Acesta relaxeaza corpul, scade nivelul hormonilor de stres, creste sistemul imunitar si, ca bonus, elibereaza calmantele naturale ale organismului, endorfinele, care vor imbunatati starea de bine.

Comentează și tu
Recomandări
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică

Tulburarea obsesiv-compulsivă sau OCD-ul despre care am tot auzit este o tulburare ce are la bază conflictul de ambivalență, adică conflictul dintre dragoste și ură. De el se leagă și dorința de control, încăpățânarea sau avariția.

Citeste
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice

Oare este posibil să nu te lași controlată de emoții puternice? Psihologul Irina Doiciu ne dă câteva indicii despre cum ne putem gestiona propria impulsivitate.

Citeste
Cum ne explicăm impulsivitatea
Cum ne explicăm impulsivitatea

Impulsivitatea este definită ca o lipsă de stăpânire de sine, o predispoziție pentru acțiuni rapide și neplanificate ca răspuns al unui stimul intern sau extern, fără analiza consecințelor asupra ta sau a celorlalți. Sună complicat?

Citeste
4 moduri prin care te ajuti sa fii mai fericita
4 moduri prin care te ajuti sa fii mai fericita

Ganduri precum „daca as castiga mai mult, as fi fericita“, „daca m-ar iubi as fi fericita“, „daca as slabi as fi fericita“ ne urmaresc mereu, iar cercetatorii ne raspund la unison ca astfel de asertiuni nu sunt deloc adevarate. Pentru a resimti fericirea adevarata trebuie sa iti schimbi setarea mentala. Iata cateva sugestii.

Citeste
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău

În primul rând, compasiunea nu are nicio legătură cu mila. Mila față de ceilalți ne plasează într-o poziție de superioritate și nu conține nicio empatie. Mesajul ei este mai degrabă „uite ce ți s-a întâmplat – mie nu mi se poate întâmpla, eu nu mă văd în postura ta.”. Mila față de sine, ne poate plasa într-un rol de victimă „săracul de mine, uite ce am pățit, nu am ce să fac”. Lipsa compasiunii ne îndepărtează de noi înșine, dă mai tare volumul criticului interior, iar față de ceilalți ne amorțește emoțional, blocând relațiile hrănitoare, benefice.

Citeste
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective

Nu cred că este dificil pentru cineva să își seteze un obiectiv. De regulă, acest lucru începe cu „eu vreau să…” și iată, ne-am setat un obiectiv. Sau nu? Oare este suficient să vrem ceva? Din experiența noastră de viață știm că odată ce am spus că „vrem să…” am și făcut acel lucru? Am atins acel obiectiv? Sau, undeva, pe parcurs, ne-am poticnit, am găsit scuze și motive pentru a amâna împlinirea lui, am dat vina pe factori externi sau ni s-a diminuat motivația internă, am clacat și am abandonat?

Citeste