4 strategii ca sa fii mai independenta

Ai vise, planuri, dorinte pe care nu le poti indeplini pentru ca depinzi in mare masura de ajutorul celor de langa tine? Iata cateva sfaturi care te vor ajuta sa iti construiesti independenta.

 

 

Daca in copilarie suntem dependente de parintii nostri prin tot ceea ce ne ofera ei, respectiv atentie, educatie, protectie, inca din adolescenta fiecare isi cere dreptul la libertate si vrea sa preia controlul asupra vietii sale. Cu fiecare etapa pe care o parcurgem in dezvoltarea personala, ajungem sa fim mai independente.

 

 

Ce inseamna sa fii cu adevarat independenta

Nu se poate spune ca exista independenta totala, ceea ce nu e neaparat un lucru rau, deoarece la un anumit nivel avem nevoie unii de altii pentru a trai. O femeie independenta nu depinde prea mult de ceilalti, nu are ca scop in viata sa-i multumeasca pe cei din jur, accepta noi provocari si trece peste obstacolele intalnite.

Atunci cand ai puterea sa-ti construiesti singura viata, sa fii multumita de tine si responsabila de actiunile tale, poti spune ca ai facut primul pas spre independenta. Independenta emotionala inseamna sa iti asumi responsabilitatea pentru propriile emotii, fara a-i face pe ceilalti responsabili pentru felul in care te simti.

Din punct de vedere financiar, asigura-ti un buget care iti permite sa iti satisfaci singura nevoile. Atunci cand te bazezi pe tine cel mai mult, nimeni nu iti poate pune conditii.

Cunoaste-te pe tine insati

Independenta este adanc inradacinata in cunoasterea de sine, a nevoilor pe care le avem si in increderea in propria persoana. Concentreaza-ti energia pe autocunoastere. Pune-ti intrebari: cine esti, ce vrei si incotro te indrepti. Ai nevoie de introspectie si reflectie asupra propriilor ganduri, emotii, sentimente, comportamente, nevoi, dorinte, vise, ca sa le poti integra in constientizare.

Indiferent de cum alegi sa treci prin acest proces, este important sa nu te lasi influentata de ce cred ceilalti despre tine, ci doar sa iei ceea ce ti se potriveste din sfaturile sau parerile lor. Pe masura ce incepi sa te cunosti, te vei conecta din ce in ce mai mult la tine, crescandu-ti astfel increderea in propria persoana si asta te va ajuta sa devii puternica si sigura ca ai forta necesara sa faci fata cu succes oricarui obstacol.

 

Invata sa spui nu

Cand incerci sa ii ajuti pe ceilalti si le faci pe plac in mod exagerat, iei asupra ta responsabilitati in plus. Este posibil sa simti ca faci ceva ce nu vrei, impotriva vointei tale. Un simplu 'nu' argumentat asertiv este cheia catre mai multa libertate, mai mult timp pentru tine si mai putina frustrare. Astfel, ramai concentrata pe lucrurile care conteaza cu adevarat si te fac sa te simti implinita.

Este foarte important sa spui ce gandesti in mod asertiv si sa dai valoare opiniilor tale.

 

Ia decizii de una singura

Incepe chiar de azi. Desigur ca este bine sa tii cont de parerea oamenilor din jur, iubit, familie, prieteni. Dar daca faci din asta o obisnuinta si ii lasi pe ei sa aleaga mereu in locul tau, iti limitezi increderea in propria persoana, diferitele actiuni si depinzi tot mai mult de ei. Nu este gresit sa ai experiente emotionale, bune sau rele, pe care sa le analizezi prin filtrul gandirii tale si sa le integrezi armonios in viata ta.

Luarea de decizii pe cont propriu reprezinta un pas important catre independenta.

 

Accepta noi provocari

De la proiecte mici, pana la asumarea unor riscuri mai mari, fara sa te pui in pericol, faptul ca esti curajoasa si incerci sa initiezi activitati in beneficiul tau este o baza solida pe care iti construiesti autonomia si respectul de sine. Acceptand noi provocari vei invata mai mult despre tine decat atunci cand faci aceleasi lucruri mereu. Aceasta este o sansa sa cresti ca femeie si sa devii mai puternica, mai independenta.

 

 

 

 

De Valentina Dragomir, psihoterapeut de orientare integrativa, www.psihosensus.eu/ro, e-mail: office@psihosensus.eu, facebook: @psihosensus

 

 

Citeste si:

Sfaturi pentru o stima de sine sanatoasa

Evita dependenta de partenerul de cuplu

 

 

Foto: shutterstock.com

Comentează și tu
Recomandări
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică

Tulburarea obsesiv-compulsivă sau OCD-ul despre care am tot auzit este o tulburare ce are la bază conflictul de ambivalență, adică conflictul dintre dragoste și ură. De el se leagă și dorința de control, încăpățânarea sau avariția.

Citeste
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice

Oare este posibil să nu te lași controlată de emoții puternice? Psihologul Irina Doiciu ne dă câteva indicii despre cum ne putem gestiona propria impulsivitate.

Citeste
Cum ne explicăm impulsivitatea
Cum ne explicăm impulsivitatea

Impulsivitatea este definită ca o lipsă de stăpânire de sine, o predispoziție pentru acțiuni rapide și neplanificate ca răspuns al unui stimul intern sau extern, fără analiza consecințelor asupra ta sau a celorlalți. Sună complicat?

Citeste
4 strategii ca sa fii mai independenta
4 strategii ca sa fii mai independenta

Ai vise, planuri, dorinte pe care nu ti le poti duce la indeplinire pentru ca depinzi in mare masura de ajutorul celor de langa tine? Iata cateva sfaturi care te vor ajuta sa iti construiesti independenta.

Citeste
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău

În primul rând, compasiunea nu are nicio legătură cu mila. Mila față de ceilalți ne plasează într-o poziție de superioritate și nu conține nicio empatie. Mesajul ei este mai degrabă „uite ce ți s-a întâmplat – mie nu mi se poate întâmpla, eu nu mă văd în postura ta.”. Mila față de sine, ne poate plasa într-un rol de victimă „săracul de mine, uite ce am pățit, nu am ce să fac”. Lipsa compasiunii ne îndepărtează de noi înșine, dă mai tare volumul criticului interior, iar față de ceilalți ne amorțește emoțional, blocând relațiile hrănitoare, benefice.

Citeste
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective

Nu cred că este dificil pentru cineva să își seteze un obiectiv. De regulă, acest lucru începe cu „eu vreau să…” și iată, ne-am setat un obiectiv. Sau nu? Oare este suficient să vrem ceva? Din experiența noastră de viață știm că odată ce am spus că „vrem să…” am și făcut acel lucru? Am atins acel obiectiv? Sau, undeva, pe parcurs, ne-am poticnit, am găsit scuze și motive pentru a amâna împlinirea lui, am dat vina pe factori externi sau ni s-a diminuat motivația internă, am clacat și am abandonat?

Citeste