5 sentimente care ne sabotează

Sunt negative, ne încarcă emoțional negativ și ne împiedică să ne dezvoltăm potențialul și să ne trăim viețile armonios. Iată 5 sentimente care ne sabotează.

Citește și:

De ce insistăm să păstrăm aparențele și cât de rău ne face asta

Vrei să-ți îmbunătățești stima de sine? Iată ce să faci

Invidia

Cu siguranță știm deja cât ne consumă astfel de sentimente. Iar aceasta pornește din credința că noi nu putem avea/face anumite lucruri sau că cealaltă persoană… nu le-ar merita.

Dincolo de analiza unor astfel de gânduri (nu noi suntem cei care repartizăm meritele) invidia este asociată cu o frustrare profundă devenind o piedică pe care ne-o ridicăm singuri.

Fiecare individ este responsabil de propria viață și trebuie să se preocupe de modurile în care își poate atinge potențialul maxim.

Dusă la un nivel toxic, invidia ne va împiedica să ne bucurăm de succesele celor din jur.

Văzută în mod constructiv, atunci când e resimțită, ne putem întreba ce anume ne dorim și noi și nu avem încă. Apoi, ne putem concentra pe ce putem face pentru a ne atinge scopurile, prioritizând și stabilind pașii concreți.

Nu ar fi rău să înțelegem că fiecare persoană este unică, iar comparațiile cu alții nu aduc nimic bun.

 

Teama de eșec

Se spune că cel care se teme de eșec nu va cunoaște succesul… pentru că se va teme să încerce orice nou, nu va călca pe drumuri nebătătorite și nu își va explora nici potențialul, nici limitele.

Teama de eșec este echivalentul unei imagini de sine proaste. Pentru că atunci când alegem inacțiunea, alegem să gândim despre noi înșine că nu suntem capabili, că riscurile sunt prea mari pentru a ni le asuma și astfel să ne împiedicăm propria dezvoltare.

Desigur, teama poate fi și sănătoasă, atunci când ne ajută să evaluăm mai atent o situație și să luăm în calcul potențialele obstacole. Majoritatea dintre noi simt această teamă, dar mulți decid să acționeze cu curaj, deși o resimt.

Ajută să îți imaginezi care poate fi cel mai rău rezultat (cel de care te temi) și cum îl poți gestiona pentru a-l depăși.

Astfel, vei învăța să găsești soluții și atunci când lucrurile nu ies cum ți-ai propus. În plus, dacă ai un eșec, poți să te stimulezi să găsești o alternativă strategiei deja încercate.

 

Rușinea

Setimentul de rușine și obsesia că poți arăta ridicol în fața celor din jur, deseori se asociază cu teama de abandon.

Practic, ne imaginăm că nu putem fi plăcuți/iubiți decât dacă mimăm perfecțiunea și seriozitatea în permanență.

Un astfel de sentiment ne împiedică să exteriorizăm anumite trăiri, dar și să avem curajul de a ne urmări scopuile sau visurile.

Dacă avem în jur persoane care ne întrețin astfel de temeri, acestea pornesc din propriile lor nesiguranțe și nu au nicio legătură cu noi.

Deseori acest sentiment ne va fi cultivat de persoane care fie încearcă să dețină controlul și proiectează asupra noastră propriile temeri (părinți), fie de persoane care se simt intimidate de noi (colegi, amici, prieteni).

În cazul celei de-a doua categorii, nu ar fi rău să ținem la distanță astfel de persoane toxice. Învață să râzi de propriile greșeli și să le accepți ca firești și înțelege că și ele fac parte din viață și nu sunt cele care te definesc.

 

Vina

Este important să diferențiezi între vina pornită dintr-o cauză reală și serioasă (atunci când, eventual, există și intenție în a face ceva ce încalcă regulile de conduită, morale sau sociale) și vina pornită din cauze emoționale.

În primul caz, recunoașterea vinei, însoțită de remușcare și dorința reală de a obține iertare sau de a repara situația, duce la găsirea răspunsurilor interioare asupra cauzelor care au generat un comportament, precum și eforturi în corectarea lui.

În schimb, sentimentul de vină că într-un alt moment al vieții nu ai făcut un anumit lucru sau nu ai făcut „suficient' te poate urmări și sabota pe termen lung.

Iar în acest caz iertarea trebuie să vină din partea ta, laolaltă cu acceptarea trecutului, a greșelilor și înțelegerea contextului care a generat o anumită situație.

 

Gelozia

Încă mai există credința populară că gelozia este o manifestare a iubirii, dar este o definiție greșită.

Aceasta pornește dintr-un sentiment profund de nesiguranță și neîncredere în sine, alături de teama de abandon care ne ține într-o permanentă teamă că vom pierde „obiectul' afecțiunii noastre.

Deja știm că atunci când ne manifestăm gelozia în mod constant, practic creăm singuri cadrul necesar împlinirii acestei temeri: în cele din urmă, suntem abandonați.

Iar dacă nu are loc un abandon, cu siguranță trăim nefericiți și deteriorăm în timp relațiile pe care le avem.

Este firesc să simți puțină gelozie atunci când iubești, dar aceasta devine toxică atunci când generează conflicte, când se manifestă ca nevoie constantă de control și se asociază cu interdicții.

Aplică o lege simplă a atracției: ceea ce tu respecți, se va apropia de tine, iar ceea ce nu, în cele din urmă se va îndepărta.

Foto: shutterstock.com

Comentează și tu
Recomandări
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică

Tulburarea obsesiv-compulsivă sau OCD-ul despre care am tot auzit este o tulburare ce are la bază conflictul de ambivalență, adică conflictul dintre dragoste și ură. De el se leagă și dorința de control, încăpățânarea sau avariția.

Citeste
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice

Oare este posibil să nu te lași controlată de emoții puternice? Psihologul Irina Doiciu ne dă câteva indicii despre cum ne putem gestiona propria impulsivitate.

Citeste
Cum ne explicăm impulsivitatea
Cum ne explicăm impulsivitatea

Impulsivitatea este definită ca o lipsă de stăpânire de sine, o predispoziție pentru acțiuni rapide și neplanificate ca răspuns al unui stimul intern sau extern, fără analiza consecințelor asupra ta sau a celorlalți. Sună complicat?

Citeste
5 sentimente care ne sabotează
5 sentimente care ne sabotează

Sunt negative, ne încarcă emoțional negativ și ne împiedică să ne dezvoltăm potențialul și să ne trăim viețile armonios. Iată 5 sentimente care ne sabotează.

Citeste
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău

În primul rând, compasiunea nu are nicio legătură cu mila. Mila față de ceilalți ne plasează într-o poziție de superioritate și nu conține nicio empatie. Mesajul ei este mai degrabă „uite ce ți s-a întâmplat – mie nu mi se poate întâmpla, eu nu mă văd în postura ta.”. Mila față de sine, ne poate plasa într-un rol de victimă „săracul de mine, uite ce am pățit, nu am ce să fac”. Lipsa compasiunii ne îndepărtează de noi înșine, dă mai tare volumul criticului interior, iar față de ceilalți ne amorțește emoțional, blocând relațiile hrănitoare, benefice.

Citeste
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective

Nu cred că este dificil pentru cineva să își seteze un obiectiv. De regulă, acest lucru începe cu „eu vreau să…” și iată, ne-am setat un obiectiv. Sau nu? Oare este suficient să vrem ceva? Din experiența noastră de viață știm că odată ce am spus că „vrem să…” am și făcut acel lucru? Am atins acel obiectiv? Sau, undeva, pe parcurs, ne-am poticnit, am găsit scuze și motive pentru a amâna împlinirea lui, am dat vina pe factori externi sau ni s-a diminuat motivația internă, am clacat și am abandonat?

Citeste