5 trucuri pentru mai multă fericire

Oare este posibil să ne păcălim creierul să simtă mai multă fericire? Iată câteva trucuri pentru a ne activa exact acele zone care ne ajută să avem o stare generală mai bună.

Citește și:

Cum e corect să alegi? Iei decizii cu inima sau rațional?

Diferențe de comunicare în cuplu: creierul lui Venus vs creierul lui Marte

Învață să spui „mulțumesc'

Pe lângă faptul că este un semn de respect și bună creștere să știm să spunem mulțumesc, în momentul în care facem acest lucru, creierul nostru se concentrează asupra unui aspect pozitiv al vieții.

Iar astfel de amintiri pozitive declanșează producția de serotonină, hormonul fericirii. O astfel de tehnică este folosită chiar și pe parcursul tratamentului psihoterapeutic al depresiei.

 

Rezolvă câte o problemă pe rând

Creierul nostru are obiceiul de a căuta neîncetat soluții pentru fiecare problemă care ne preocupă. Evident, acest lucru ne consumă multă energie, creierul obosește, soluțiile întârzie să apară, iar noi resimțim frustrare, iritare și anxietate.

Pe de altă parte, pentru fiecare decizie bună pe care o ia, creierul nostru se recompensează cu o doză de neurotransmițători care calmează sistemul limbic și ne ajută să vedem lumea mai optimist.

Pentru a ajunge la această stare, este recomandat să te ocupi pe rând de probleme. Nu îți încărca creierul inutil ci ai răbdare să găsești soluția potrivită unei situații înainte de a o analiza pe următoarea. În alte cuvinte, prioritizează și problemele.

 

Nu colecta nemulțumiri!

Deseori, atunci când avem o nemulțumire, ne găsim scuze pentru a nu o discuta cu persoana implicată sau pur și simplu refuzăm să o împărtășim celor apropiați pentru a nu-i încărca.

Decizia de a nu vorbi despre o problemă versus cea de a ne permite să ne descărcăm, implică părți diferite ale creierului nostru. Iar în cel de-al doilea caz, emoțiile negative au un impact mai mic asupra stării noastre generale.

Cercetările demonstrează că atunci când alegem să discutăm problemele și să ne eliberăm de ele, creierul produce serotonină și ne ajută chiar să vedem anumite aspecte pozitive ale problemei – fie că găsim o soluție, că învățăm ceva despre noi sau ceilalți, ori ne arată o nouă perspectivă asupra lucrurilor.

 

Primește și oferă îmbrățișări

Interacțiuna socială este foarte importantă pentru noi, motiv pentru care izolarea, retragerea socială, se asociază deseori chiar și cu probleme la nivel fizic (multe generate și prin somatizarea problemelor).

La nivel fizic, s-a demonstrat că atingerile și îmbrățișările pot chiar grăbi procesul de recuperare după o boală.

Lipsa oricărui contact fizic este percepută de creier precum durerea: aceeași zonă din creier este activată în ambele situații.

Ca o consecință, acest lucru declanșează procese care îți afectează dispoziția, ducând la dezvoltarea depresiei.

 

Nu te opri din învățat

Niciodată nu ești prea bătrân să înveți lucruri noi. Vorba aceea conform căreia nu poți învăța un câine bătrân trucuri noi se poate referi, cel mult, la anumite comportamente deja împământenite, pe care nu le mai putem schimba cu ușurință.

Dar pentru creier, acumularea de noi informații reprezintă adaptare permanentă la mediul înconjurător, care este în schimbare.

Prin acest proces, creierul se dezvoltă și se recompensează pentruacest proces de absorbție și procesare a noilor informații prin eliberarea de dopamină, hormon al bunei dipoziții.

Așadar, dacă vrei să fii fericită, nu te opri din învățare, schimbă ritualurile tale, încearcă mereu ceva nou.

Foto: shutterstock.com

Comentează și tu
Recomandări
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică

Tulburarea obsesiv-compulsivă sau OCD-ul despre care am tot auzit este o tulburare ce are la bază conflictul de ambivalență, adică conflictul dintre dragoste și ură. De el se leagă și dorința de control, încăpățânarea sau avariția.

Citeste
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice

Oare este posibil să nu te lași controlată de emoții puternice? Psihologul Irina Doiciu ne dă câteva indicii despre cum ne putem gestiona propria impulsivitate.

Citeste
Cum ne explicăm impulsivitatea
Cum ne explicăm impulsivitatea

Impulsivitatea este definită ca o lipsă de stăpânire de sine, o predispoziție pentru acțiuni rapide și neplanificate ca răspuns al unui stimul intern sau extern, fără analiza consecințelor asupra ta sau a celorlalți. Sună complicat?

Citeste
5 trucuri pentru mai multă fericire
5 trucuri pentru mai multă fericire

Oare este posibil să ne păcălim creierul să simtă mai multă fericire? Iată câteva trucuri pentru a ne activa exact acele zone care ne ajută să avem o stare generală mai bună.

Citeste
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău

În primul rând, compasiunea nu are nicio legătură cu mila. Mila față de ceilalți ne plasează într-o poziție de superioritate și nu conține nicio empatie. Mesajul ei este mai degrabă „uite ce ți s-a întâmplat – mie nu mi se poate întâmpla, eu nu mă văd în postura ta.”. Mila față de sine, ne poate plasa într-un rol de victimă „săracul de mine, uite ce am pățit, nu am ce să fac”. Lipsa compasiunii ne îndepărtează de noi înșine, dă mai tare volumul criticului interior, iar față de ceilalți ne amorțește emoțional, blocând relațiile hrănitoare, benefice.

Citeste
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective

Nu cred că este dificil pentru cineva să își seteze un obiectiv. De regulă, acest lucru începe cu „eu vreau să…” și iată, ne-am setat un obiectiv. Sau nu? Oare este suficient să vrem ceva? Din experiența noastră de viață știm că odată ce am spus că „vrem să…” am și făcut acel lucru? Am atins acel obiectiv? Sau, undeva, pe parcurs, ne-am poticnit, am găsit scuze și motive pentru a amâna împlinirea lui, am dat vina pe factori externi sau ni s-a diminuat motivația internă, am clacat și am abandonat?

Citeste