Now Reading
6 obiceiuri proaste si partile lor bune

6 obiceiuri proaste si partile lor bune

Revista Psychologies

Cu totii avem anumite obiceiuri neplacute, care ne sunt semnalate de cei din jur si ne gandim ca ar trebui sa renuntam la ele urgent. Si totusi, exista si o parte buna a lor.

 

Fataiala arde calorii

Cand ai prea multa energie, nu prea stai locului si cam toata lumea iti spune ca te fatai prea mult. Daca pentru cineva mai linistit si calm din fire pari un spectacol de artificii, pentru tine starea naturala este… fara stare.

Cu toate acestea, ai un beneficiu. Aceasta hiperactivitate te ajuta sa arzi calorii, ceea ce pentru noi restul, inseamna timp alocat inadins sportului. Deci ceea ce noi incercam sa obtinem cu efort, tu faci in mod natural.

Studiile in domeniul obezitatii demonstreaza ca o persoana care nu sta locului arde cam 350 de calorii zilnic. Iar astfel de activitati pot insemna mersul pe jos, curatenie, scris la calculator, etc.

Metabolismul tau este stimulat, convertind grasimea corpului in energie. Data viitoare cand iti dai seama ca in timp ce vorbesti la telefon mazgalesti diverse pe hartie, felicita-te. Arzi calorii.

 

Guma de mestecat te ajuta sa fii mai atent

Nu e chiar printre cele mai placute obiceiuri, oricat ne-ar indemna reclamele sa apelam la ea. Si totusi, am privi aceasta indeletnicire cu mai multa ingaduinta daca am sti ca ne ajuta sa ne eliberam de stres.

Mai mult, se pare ca avem o serie de beneficii cognitive de pe urma ei. Cercetarile arata ca daca mestecam guma inainte de o activitate intelectuala, ne sunt stimulate acele zone din creier responsabile cu invatarea si memorarea.

Astfel, vom obtine rezultate mai bune in ceea ce ne-am propus. Totodata, alte studii spun ca ar putea fi o metoda ajutatoare pentru persoanele care sufera de stres cronic sau cele cu dementa senila, aceste afectiuni fiind asociate cu disfunctiile cognitive.

 

Jocurile video amelioreaza durerile

Daca nu iti plac jocurile video, cu siguranta le vezi ca pe un mod de a pierde vremea. Este adevarat, jucatul in exces poate afecta anumiti indivizi. La fel cum, cu siguranta, poate afecta anumite relatii. Dar exista si dovezi stiintifice ca aceasta ocupatie poate avea si efecte benefice.

Un studiu a demonstrat ca in cazul copiilor suferinzi de cancer, jocurile video dupa chimioterapie i-au ajutat sa necesite doze mai mici de analgezice.

Aceleasi jocuri au fost recomandate persoanelor cu probleme cronice ale spatelui. Acest lucru se intampla pentru ca jocurile sunt foarte acaparatoare, distragand atentia de la orice altceva.

Durerea are o mare componenta psihologica, iar aceasta va fi experimentata mai putin daca persoanele sunt implicate in activitati care sa le ocupe mintea. Studiile arata si un beneficiu educativ al jocurilor, ele imbunatatind coordonarea mana-ochi.

 

Reveria te ajuta sa rezolvi probleme

Reveria ne ocupa cam o treime din viata si deseori este vazuta ca semn de dezinteres, lene si procrastinare. Totusi, cercetarile arata ca zonele executive ale creierului nostru sunt in alerta atunci cand suntem pierduti in visare.

Intre aceste zone se numara si cea responsabila cu rezolvarea problemelor. Mai mult, se considera ca atunci cand folosim gandirea rationala si constienta prea des, putem deveni rigizi si limitati.

Reveria poate ne indeparteaza de sarcina imediata (ascultarea unei lectii sau a unei prezentari) dar poate adresa alte probleme din viata noastra, poate chiar mai importante (precum relatia de cuplu sau cariera).

Cand ne implicam intr-o sarcina, reveria ne aduce in prim plan si alte probleme pe care nu vrem sa le pierdem din vedere.

 

Dezordinea, un indiciu al creativitatii

Inainte sa incepeti sa va aruncati hainele prin camera, nu cred ca o dezordine impusa poate avea ca efect un post in vreo agentie de publicitate.

Totusi, dezorganizarea care pe multi ii supara, poate fi un semn ca esti o persoana creativa. (Acum stim cum sa ne laudam pentru felul in care arata birourile noastre).

Iar ca sa nu fim dezamagiti daca suntem ordonati, este bine de stiut ca aceasta caracteristica o au persoanele generoase si capabile de alegeri sanatoase.

Concluziile studiilor spun, totusi, ca in mod cert exista o legatura intre creativitate si dezordine. In timp ce curatenia are beneficiile ei, prea multa organizare poate parea prea conventionala si blocheaza fluxul inspiratiei.

 

Barfa incurajeaza prietenia

Un comportament blamat si perceput deseori prin extrema sa (rautatile pe seama altora), barfa deseori ne ajuta sa ne simtim mai bine cu noi insine.

Daca stim sa ne comparam cu altii si sa fim invidiosi sau deprimati datorita succesului lor, un motiv de barfa aduce balanta in echilibru.

Desi suna precum o compensare intre doua comportamente disfunctionale, poate fi doar o variata a realitatii. Barfa ne ajuta sa socializam, cooperam si sa legam prietenii mai usor.

Totodata, contribuie la reducerea stresului, anxietatii si tensiunilor. Un studiu recent arata efectul benefic al acesteia asupra grupurilor, membrii acestora demonstrand mai putin egoism.

Astfel, grupurile hotarasc care sunt persoanele in care nu pot avea incredere. In timp ce acest tip de comportament poate fi utilizat si in mod nociv, deseori el poate indeplini functii importante. Asadar, mare atentie la ce barfim, ce ne amuza si… cat de adevarate sunt informatiile.

 

Editare: Iulia Barca

Foto: shutterstock.com

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top