Acceptarea si Compasiunea – 2 calitati pe care sa le cultivam in noul an

Maitri

Cuvantul maitri se traduce prin bunatate iubitoare, acceptare neconditionata indreptata catre noi insine si catre ceilalti. Starea de deschidere si apreciere pe care o simtim fata de un prieten drag.

Disponibilitatea de a ne lasa sa simtim ce simtim si sa avem experienta pe care o avem, fara sa ne judecam pentru asta. Atata timp cat nu traim aceasta stare nu putem sa ne schimbam fundamental in bine pentru ca, refuzand sa acceptam anumite parti din noi, ramanem divizati si nu putem creste sanatos la nivel global.

Karuna

In sanscrita, karuna inseamna compasiune, sentimentul care ne permite sa percepem suferinta cu o atitudine blanda, intelegatoare, plina de iubire si alinare. Directionata fata de noi insine, compasiunea inlocuieste invinovatirea, critica virulenta sau rusinea cu imbratisarea blanda a acceptarii, permitandu-ne sa ajungem la o stare de armonie si impacare cu noi insine.

Directionata fata de ceilalti, karuna conduce la relatii mai putin conflictuale, mai profunde si mai stabile. Ambele sunt calitati ale inimii deschise fata de curgerea vietii. In mod normal le practicam cu intermitente, selectiv, conditionat, in anumite momente si fata de anumite persoane.

Primim cu bratele deschise pe anumiti oameni iar fata de altii suntem reticenti, respingatori, inchisi. Aceasta se intampla inconstient, fara controlul nostru. Pur si simplu «simtim» acceptare si compasiune fara a fi in stare sa reproducem aceasta traire in cu totul alt context.

Scopul nostru e de a transforma aceste atitudini in practici constiente care sa ne ajute in dobandirea unei mai bune relatii cu noi insine, cu oamenii si cu existenta.

Cum putem cultiva maitri-karuna in viata noastra?

Meditatia e o practica esentiala pentru ca te invata cum sa fii si atat, fara sa te straduiesti sa fii bun si fara sa te cramponezi de ganduri negative. In mod normal, cand ramanem singuri cu mintea noastra, incepem sa ne judecam critic sau sa ne gandim la cum ar trebui sa fim.

Traim o lupta interioara dureroasa pentru ca niciodata nu suntem perfect multumiti cu propria persoana. In practicile meditative precum antar mauna, lasam sa apara gandurile fara sa incercam sa le manipulam si fara sa ne lasam purtati de ele. Urmarim tot ce apare cu o atitudine deschisa, receptiva, detasata.

In acest mod, invatam sa ne imprietenim cu experientele noastre si sa le intelegem intelesul ascuns. Ajungem sa nu ne mai luptam cu trairile noastre si, trecand de zgomotul de la suprafata, de curgerea neincetata a gandurilor, descoperim treptat in noi insine un punct de echilibru si o apreciere profunda fata de starea de a fi.

Un alt instrument in practica maitri-karuna este constientizarea si observarea tendintei mintii de a judeca critic, osciland permanent intre atractie si respingere. Suntem atrasi fata de oamenii si situatiile pe care le consideram agreabile si le respingem pe cale potential amenintatoare.

Ce putem face in momentul repulsiei e cautarea instalarii unei atitudini mai deschise, investigarea posibilitatii de a fi impreuna cu starea simtita, fara a o respinge. In felul acesta reducem dezechilibrul, pendularea haotica intre cele doua extreme ce provoaca stres si instabilitate. In locul reactiilor puternice de respingere, primind cu compasiune si acceptare pe oricine si orice, intreaga noastra viata dobandeste o curgere lina, se imbogateste cu simplitate, bucurie si impacare.

Din aproape in aproape

In mod normal, iubim un numar de persoane, respingem pe altele si suntem indiferenti fata de restul. Prin maitri-karuna invatam sa largim treptat cercul celor pe care ii primim in spatiul deschis al inimii noastre.
Pentru inceput, cum l-ai putea accepta pe altul daca nu te poti accepta pe tine, asa cum esti?

Tu esti cea mai apropiata persoana si cu tine trebuie sa lucrezi in primul rand, intr-un efort constient si constant de a depasi forta distructiva a geloziei, resentimentelor, regretelor, maniei.

In primul rand, cultivam maitri-karuna fata de ranile, nemultumirile, fricile si dezamagirile noastre, fata de nevoile si dorintele pe care nu le acceptam. Dupa ce exprimam fata de noi insine, cu sinceritate, maitri-karuna, atunci vom fi in stare sa oferim iubire celorlalti.

Doar dupa ce ne iertam si ne acceptam cu toate stangaciile si imperfectiunile noastre putem simti recunostinta, bunatate, iertare, respect, intelegere, apreciere fata de parinti, colegi, prieteni si asa mai departe.

Urmatoarea etapa este sa simti maitri-karuna fata de persoanele neutre. Oameni pe care ii vezi cand treci pe strada, dar nu ii cunosti. Cei cu care nu ai nicio legatura. In cele din urma, pasul critic este maitri-karuna fata de o persoana dificila, cu care nu te intelegi. Un om fata care iti provoaca frica, invidie, dezgust, repulsie, dezacord, manie. Un om care te-a ranit si pe care nu il poti ierta. Un om cu care te certi in mod constant.

In final, practica atitudinilor Maitri-Karuna fata de noi insine si fata de oameni e un proces de purificare, detoxifiere de starile negative care ne polueaza fiinta, punandu-ne piedici in calea devenirii noastre, o dehipnotizare de reactiile automate, inconstiente.

Scopul e sa ajungi intr-o stare de prietenie cu tine insuti si sa vezi mereu bunatatea oamenilor dincolo de conflictele lor si reactiile agresive, sa incerci sa stabilesti un contact cu fiinta lor mai profunda, cu scanteia luminoasa din ei.

Iuliana Nalatan – Prakriti School of Yoga – www.yogatimisoara.ro
 

Comentează și tu
Recomandări
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică

Tulburarea obsesiv-compulsivă sau OCD-ul despre care am tot auzit este o tulburare ce are la bază conflictul de ambivalență, adică conflictul dintre dragoste și ură. De el se leagă și dorința de control, încăpățânarea sau avariția.

Citeste
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice

Oare este posibil să nu te lași controlată de emoții puternice? Psihologul Irina Doiciu ne dă câteva indicii despre cum ne putem gestiona propria impulsivitate.

Citeste
Cum ne explicăm impulsivitatea
Cum ne explicăm impulsivitatea

Impulsivitatea este definită ca o lipsă de stăpânire de sine, o predispoziție pentru acțiuni rapide și neplanificate ca răspuns al unui stimul intern sau extern, fără analiza consecințelor asupra ta sau a celorlalți. Sună complicat?

Citeste
Acceptarea si Compasiunea -  2 calitati pe care sa le cultivam in noul an
Acceptarea si Compasiunea – 2 calitati pe care sa le cultivam in noul an

In afara de practicile foarte cunoscute precum hatha yoga si pranayama este esential sa incorporam in viata de zi cu zi yoga atitudinii, constientizarea starilor mintii, depasirea limitarilor si blocajelor care impiedica libera curgere a energiei vitale. Doua din calitatile cele mai importante mentionate de Patanjali in Yoga Sutras sunt Maitri si Karuna.

Citeste
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău

În primul rând, compasiunea nu are nicio legătură cu mila. Mila față de ceilalți ne plasează într-o poziție de superioritate și nu conține nicio empatie. Mesajul ei este mai degrabă „uite ce ți s-a întâmplat – mie nu mi se poate întâmpla, eu nu mă văd în postura ta.”. Mila față de sine, ne poate plasa într-un rol de victimă „săracul de mine, uite ce am pățit, nu am ce să fac”. Lipsa compasiunii ne îndepărtează de noi înșine, dă mai tare volumul criticului interior, iar față de ceilalți ne amorțește emoțional, blocând relațiile hrănitoare, benefice.

Citeste
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective

Nu cred că este dificil pentru cineva să își seteze un obiectiv. De regulă, acest lucru începe cu „eu vreau să…” și iată, ne-am setat un obiectiv. Sau nu? Oare este suficient să vrem ceva? Din experiența noastră de viață știm că odată ce am spus că „vrem să…” am și făcut acel lucru? Am atins acel obiectiv? Sau, undeva, pe parcurs, ne-am poticnit, am găsit scuze și motive pentru a amâna împlinirea lui, am dat vina pe factori externi sau ni s-a diminuat motivația internă, am clacat și am abandonat?

Citeste