Ce este criza varstei mijlocii

varsta, criza, comportament
O expresie consacrata de filmele americane? Ceva real? Parerile sunt impartite. Psiho­terape­utul Bogdan Ion ofera celor nelinistiti de perspectiva imbatranirii, sapte sfaturi pentru seninatate.

Psychologies: Ce este criza varstei mijlocii? Este ea un mit american?
Bogdan Ion: Criza varstei mijlocii este un subiect controversat. As spu­­­ne mai degraba ca e un mit cultural de inspiratie vestica decat o proble­ma psihologica universal uma­­­­na.

Ia­ta cateva argumente: nu exista in var­­sta mijlocie o singura „cri­za”, ci mai degraba un sir de incercari si tranzitii carora omul le face fata mai bine sau mai rau. Cand intampina dificultati mari, a­junge sa le spuna „cri­­­ze”. Este, deci, mai corect sa vor­­­­­­­­­bim despre incercarile sau tran­zi­tii­le varstei de mij­loc. Desi toate anotimpurile vie­tii au incercari, acestea sunt prezente in numar mai mare cand o­mul traverseaza anotimpul vie­tii sa­le active.

Mai cred ca este o gene­ralizare nepotrivita, pentru ca ea pre­supune ca toti oamenii, barbati si femei deopotriva, traverseaza a­ceas­­ta criza, mai devreme sau mai tarziu. Desi sunt putine studii actu­a­le pe aceasta tema, cele care exista sugereaza ca doar un procent sub 25% din populatie traverseaza ceva similar acestei „crize” si doar sub 10% o experimenteaza cu dramatism si o considera a fi legata de var­­­s­ta.

Majoritatea oamenilor traverseaza realmente principalele incer­cari si tranzitii biologice, psiholo­­gice si sociale ale acestei perioade si se pare ca o fac intr-o maniera mai pu­tin dramatica decat ne sugerea­­za termenul „criza”.

Bogdan Ion, psihoterapeut Bogdan Ion este profesor universitar la Universitatea Bucuresti si psihoterapeut comportamental cognitiv.

As mai spu­­­­­­­­­ne ca este si produsul unei incli­­natii catre dramatizare, intre­ti­nu­ta de cultura vestica actuala. Se uita ca in China Antica ideograma pentru „criza“ era ace­easi cu cea care exprima „oportunitatea“. Uneori, gandirea in acesti termeni favorizeaza complacerea, servind drept paravan, care mascheaza in spa­­tele „crizei” lipsa de hotarare in a ne confrunta cu problemele vietii. Adica se pune prea putin accent pe latura pozitiva a dificultatilor si incercarilor vietii.

Dar incercarile sunt sansa noastra spre maturizare! Ele ascund multe cai spre solutie si oportunitati de schimbare pozitiva, neexplorate suficient. Ca psihoterapeut, asist oamenii care apeleaza la serviciile mele in a face fata cu sens si fara exces de dramatism a­ces­tor incercari.

Dar atunci cand este intr-ade­var vorba despre o criza, cam cand are ea loc? Cu aproximatie.
Cand e prezenta o criza a varstei mijlocii, aceasta ii afecteaza in general pe oamenii educati, cu venituri medii sau peste medie si varste cuprinse intre 25 si 55 ani. Poate dura de la cateva luni, la 10-12 ani. Sunt mai expuse persoanele care se identifica excesiv cu profesia, traverseaza situatii solicitante sau au insatisfactii repetate.

Este ea diferita pentru barbati si pentru femei?
Da si nu. Desi avem un fond co­mun, exista diferente fiziologice, psihologice si socio-culturale notabile intre sexe in felul in care este traversata aceasta etapa. Asadar, este firesc sa avem diferente in stilurile noastre de a trai crizele si dificultatile. Insa diferentele sunt mai degraba de forma sau de manifes­tare decat de fond.

Cum se manifesta in cazul fieca­ruia dintre sexe?
O diferenta importanta este aceea ca la barbati ele se pot intinde pe o perioada mai lunga, de trei-zece ani, de­cat la femei, de doi-cinci ani. Asta ar sugera ca femeile care trec prin criza se mobilizeaza mai bine decat barbatii, ca sa ii faca fata.

Desi declansate de factori a­se­ma­na­­tori, la barbat se pare ca intervine mai des profesia, iar la femeie, preponderent relatia. La ambe­le sexe criza se poate manifesta prin simptome ca: iritabilitate, sca­de­rea libidoului si a satisfactiei sexuale, obosea­­la, proasta dispozitie, dureri mus­­­­­­culare sau articulare, cres­tere in greutate, scaderea tonusului si re­­­zistentei generale a organismului. Sunt lucruri pe care le intalnim si in situa­tii obisnuite, nu doar in probleme psihologice.

Citește continuarea pe pagina următoare: 1 2
Loading...
Comentează și tu
Recomandări
Cum să depășești teama de condus
Cum să depășești teama de condus

În mod cert o mașină ne ajută, ne oferă independență, confort, ajungem în locuri greu accesibile cu mijloacele de transport în comun, putem călători în voie în afara orașului. Însă unii oameni nu se pot împrieteni cu condusul. De unde teama de condus și care este rezolvarea?

Citeste
Răni emoționale: Rana de abandon sau masca dependentului
Răni emoționale: Rana de abandon sau masca dependentului

Copii fiind, dacă nu primit regulat ceea ce avem nevoie și, mai ales, la intensitatea la care noi avem nevoie, ajungem să dezvoltăm anumite răni emoționale. Au fost distinse cinci răni cărora le corespund cinci măști, iar în acest material discutăm despre rana de abandon și masca pe care o purtăm, cea a dependentului.

Citeste
Răni emoționale: Rana de respingere cu masca de fugar
Răni emoționale: Rana de respingere cu masca de fugar

Copii fiind, dacă nu primit regulat ceea ce avem nevoie și, mai ales, la intensitatea la care noi avem nevoie, ajungem să dezvoltăm anumite răni emoționale. Au fost distinse cinci răni cărora le corespund cinci măști, iar în acest material discutăm despre rana de respingere și masca pe care o purtăm, cea de fugar.

Citeste
Ce este criza varstei mijlocii
Ce este criza varstei mijlocii

O expresie consacrata de filmele americane? Ceva real? Parerile sunt impartite. Psiho­terape­utul Bogdan Ion ofera celor nelinistiti de perspectiva imbatranirii, sapte sfaturi pentru seninatate.

Citeste
Motive greșite pentru care refuzăm să primim ajutor
Motive greșite pentru care refuzăm să primim ajutor

Oare ce ne determină să îi refuzăm pe cei din jur atunci când vor să ne ofere ajutor. Și de ce nu cerem, atunci când avem nevoie? A accepta să fii ajutat, când este necesar, este un semn al bunei relații atât cu sine, cât și cu cei din jur.

Citeste
Cum putem controla și reformula gândirea catastrofală
Cum putem controla și reformula gândirea catastrofală

Monologul interior şi modul în care gândim ne influenţează emoţiile şi stările, ceea ce determină, de cele mai multe ori, reacţiile, atitudinile şi acţiunile noastre. De aceea, este important ca, în momentele când observăm că tindem să generalizăm aspectele negative sau că grijile devin excesive, să folosim tehnici de liniştire şi să reformulăm gândirea catastrofală.

Citeste