Ce complexe dezvoltăm în era informației

Ne comparăm cu X sau cu Y, ne vedem altfel decât suntem și, uite-așa, dezvoltăm complexe și ne scade starea de bine. Soluția?

Trăim într-o lume impregnată de media. Părinții noștri se uitau câteva ore pe zi la televizor, poate ascultau radio, dar, în restul timpului, conținutul vieților lor era departe de informația nouă, care, azi, ne inundă realitatea cea mai personală.

Citește și:

Ce e de făcut când prietenii îți creează complexe

Test: Tu de ce te plangi cel mai des?

Era o lume mai calmă, mai ignorantă din multe puncte de vedere, dar mai puțin angoasantă, măcar din acest punct de vedere.

Adevărat, pe vremea comunismului nici nu aveai nevoie să te informezi de pe canalele oficiale ale Partidului, pentru că știai de dinainte că ești mințit.

Dar azi mergem la culcare cu telefonul mobil, pe care îl butonăm până adormim, pe stradă suntem agresați de mesaje promoționale, trăim inundați de această mare de informație. Și asta nu are cum să nu aibă un impact asupra confortului nostru emoțional.

Internetul este, poate, cea mai invazivă manieră prin care informația ajunge să ne „locuiască mințile. Nu mai privim la televizor, nu mai admirăm actrițe inaccesibile așa cum se întâmplau lucrurile până prin anii 90.

Acum avem acces la viețile personale ale actorilor, ale oamenilor politici, pentru că media de azi se hrănește din intimi­tatea celebrităților și parcă nu ne mai fascinează, ca pe vremuri. Acum nu mai avem mituri, nu mai visăm la vreo femeie perfectă.

Femeile nu mai aspiră să o imite, pentru că, oricum, o vor vedea în trening și cu celulită, pozată de vreun paparazzo intruziv.

Bărbații poate că mai visează la astfel de femei celebre, dar „fidelitatea față de vreun model e pusă în pericol de noi și noi figuri, tot mai interesante, tot mai… noi.

 

O nevoie presantă de noutate

Așadar, trăim o epocă a noutății. „În modă ți se cere să fii la zi, să vii cu ceva nou, oamenii sunt însetați de noutate, curiozitatea lor trebuie alimentată zilnic cu ceva, îmi spunea deunăzi o amică.

„Asta înseamnă o presiune enormă asupra creativității. Uneori, nu mai știi cu ce idei să vii. Concurența e accesibilă pe toate site-urile, iar asta are ca efect faptul că o clientă se va duce către ceva care i se pare că are un raport mai bun calitate-preț, deși poate că nu vede adevărul.

Eu muncesc la o rochie și ea alege varianta mai ieftină și cu finisaje mai proaste. Mă frustrează asta, faptul că această accesibilitate a concurenței face rău celor care chiar depun efort să scoată calitatea din orice bucată de material.

Și ajunge să mă complexeze succesul unei colege de breaslă pe care, anterior, nu o stimam, doar pentru că ea vinde mai bine făcând aceste compromisuri.

 

Comparații – până la complexe mai e un pas

Iată un impact al invaziei media în viața noastră. Com­parăm, ne informăm, dar nu facem cea mai bună alegere. În același fel, tindem să ne comparăm negativ.

Mereu în newsfeed-ul de Facebook vin imagini cu ceea ce fac prietenii, colegele, cunoștințele și nu mereu ceea ce ei arată lumii, ne face să ne simțim mai bine.

Oamenii fac automat comparații sociale, vor să afle ce rang social ocupă. Și dacă vezi că o cunoștință și-a cumpărat o pereche nouă de pantofi Louboutin sau o mașină performantă, pe când tu ai rămas cu vechiul Logan, cum să te simți bine?

Ideea ar fi să ne comparăm cu cei care au mai puțin decât noi, însă rareori ei arată „puținul. Pentru că simțim instinctiv nevoia de a arăta lumii ceea ce avem mai bun, nu mai urât sau mai insuficient…

 

Imaginea de sine e afectată

Deja se știe că media distorsionează imaginile oamenilor care apar mai ales în industria de divertisment. Setea de tinerețe și prospețime face ca orice femeie să fie fotoșopată cât se poate, până nu mai intuiești nici ce vârstă are, nici ce dimenisuni.

Publicitatea, filmul, presa feminină – acestea toate cosmetizează la extrem imaginile feminine. Consecințele? O serie de complexe induse femeilor care consumă așa ceva:

„depresie, anxietate socială, obsesii și compulsii, instabilitate emoțională, abuz de substanțe, tulburări alimentare, se scrie în Media Effects – Advances in Theory and Reesearch, o carte ce tratează pe larg efectele acestui fenomen uriaș numit „media actuală.

„Media este saturată de mesaje despre aparența fizică și semnificația acesteia pentru rolurile de gen, pentru sănătate, plăcere, fericire și moralitate.

Apoi, media, în general, și în particular, media dedicate felului cum arăți sunt foarte populare… Apoi este foarte greu de înțeles cum preocuparea pentru aparență, insatisfacția legată de propriul corp și dietele nesănătoase au putut să devină atât de influente și de universale, și de normative, la orice vârstă, la orice statut socioeconomic, în orice cultură sau subcultură fără contribuția mijloacelor de comunicare în masă, mai scriu autorii cărții citate.

Ideea este că media sunt extrem de puternice când vine vorba de a influența comportamentele oamenilor. Și asta nu e bine.

Foto: Shutterstock

 

Comentează și tu
Recomandări
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică

Tulburarea obsesiv-compulsivă sau OCD-ul despre care am tot auzit este o tulburare ce are la bază conflictul de ambivalență, adică conflictul dintre dragoste și ură. De el se leagă și dorința de control, încăpățânarea sau avariția.

Citeste
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice

Oare este posibil să nu te lași controlată de emoții puternice? Psihologul Irina Doiciu ne dă câteva indicii despre cum ne putem gestiona propria impulsivitate.

Citeste
Cum ne explicăm impulsivitatea
Cum ne explicăm impulsivitatea

Impulsivitatea este definită ca o lipsă de stăpânire de sine, o predispoziție pentru acțiuni rapide și neplanificate ca răspuns al unui stimul intern sau extern, fără analiza consecințelor asupra ta sau a celorlalți. Sună complicat?

Citeste
Ce complexe dezvoltăm în era informației
Ce complexe dezvoltăm în era informației

Ne comparăm cu X sau cu Y, ne vedem altfel decât suntem și, uite-așa, ne cresc complexele și ne scade starea de bine.

Citeste
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău

În primul rând, compasiunea nu are nicio legătură cu mila. Mila față de ceilalți ne plasează într-o poziție de superioritate și nu conține nicio empatie. Mesajul ei este mai degrabă „uite ce ți s-a întâmplat – mie nu mi se poate întâmpla, eu nu mă văd în postura ta.”. Mila față de sine, ne poate plasa într-un rol de victimă „săracul de mine, uite ce am pățit, nu am ce să fac”. Lipsa compasiunii ne îndepărtează de noi înșine, dă mai tare volumul criticului interior, iar față de ceilalți ne amorțește emoțional, blocând relațiile hrănitoare, benefice.

Citeste
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective

Nu cred că este dificil pentru cineva să își seteze un obiectiv. De regulă, acest lucru începe cu „eu vreau să…” și iată, ne-am setat un obiectiv. Sau nu? Oare este suficient să vrem ceva? Din experiența noastră de viață știm că odată ce am spus că „vrem să…” am și făcut acel lucru? Am atins acel obiectiv? Sau, undeva, pe parcurs, ne-am poticnit, am găsit scuze și motive pentru a amâna împlinirea lui, am dat vina pe factori externi sau ni s-a diminuat motivația internă, am clacat și am abandonat?

Citeste