Ce este dependenta de jocuri de noroc?

 

Cand vorbim de dependenta avem de obicei in fata ochilor imaginea unui consumator de droguri sau a unui alcoolic, o persoana care simte nevoia fizica sa consume o anumita substanta pentru a-si putea desfasura activitatile zilnice.

Acesta este cazul clasic de dependenta fizica in care organismul s-a adaptat la consumul de anumite substante (droguri, alcool, substante etnobotanice, tutun) si simte nevoia sa le consume in cantitati din ce in ce mai mari pentru a-i produce efectul dorit ( efect ce se numeste toleranta). In situatia in care persoana dependenta nu are acces la substanta respectiva, organismul sau manifesta anumite efecte adverse opuse starii de bine pe care o resimte atunci cand consuma substanta, stari ce includ atat distres psihologic cat si dureri fizice.

Dar, in afara de dependentele fizice descrise mai sus, exista si dependente psihologice, fara legatura cu ingerarea unor substante si in aceasta categorie intra dependenta de jocuri de noroc, dependenta de pornografie, dependenta de cumparaturi, dependenta de internet, dependenta de munca.

Cercetarile ne arata ca neurobiologia dependentelor ce nu implica substante chimice este asemanatoare cu cea a depententelor de substante. Atat substantele chimice cat si activitatile/comportamentele excesive activeaza sistemul de recompensa al creierului in mod direct si dramatic; acestea ofera o cantitate prea mare de recompensa ce nu poate fi gestionata de neurobiologia persoanei respective.

Desfasurarea in exces a unei activitati placute, ca si ingestia unor substante duc la schimbari afective si de dispozitie majore, ceea ce altereaza functionarea normala a sistemului de recompensa al creierului si duce la reducerea altor activitati considerate candva placute.

Unii specialisti considera ca dependenta de jocuri de noroc poate fi incadrata in categoria tulburarilor obsesiv-compulsive, in cadrul carora persoana dependenta isi da seama ca gandurile sale obsesive il duc catre activitati ilogice si neadecvate, dar continua sa desfasoare aceleasi activitati, deoarece se simte deosebit de anxioasa atunci cand incearca sa le stopeze.

Pe de alta parte, adictiile pot reprezenta intr-o prima faza activitati deosebit de placute, de exemplu, cind un jucator castiga o suma mare de bani, se simte gratificat, inconjurat de prieteni care il admira, ii creste stima de sine etc.

Dar exista nenumarate activitati placute pe care le desfasuram pe parcursul vietii si putem face diferenta intre acestea si comportamentul adictiv, daca luam in considerare cele trei caracteristici comune ale comportamentelor adictive:
compulsia: impulsul irezistibil de a juca, ritualurile repetitive si intruzive, gandurile ce ne indeamna sa continuam comportamentul adictiv;
pierderea controlului: incapacitatea de a rezista ispitei sau de a inceta o activitate odata ce am inceput-o, fara un ajutor din afara;
continuarea activitatii adictive in ciuda consecintelor negative resimtite: pierderea sanatatii, umilire, probleme financiare si legale.

Persoanele dependente de jocuri de noroc sunt motivate sa se angajeze in aceste activitati de trei nevoi initiale:
recompense psihice: atingerea unei dispozitii euforice, in paralel cu blocarea unor sentimente negative, de gol interior;
recompense recreationale: petrecerea placuta a timpului liber in compania prietenilor, mai ales in fazele de inceput ale adictiei;
recompense instrumentale: performante ridicate neinsotite de ingrijorari de tot felul, castigarea unui premiu ce creeaza o stare de bine.

Cercetarile stiintifice recente au descoperit ca dependenta reprezinta in esenta „o tulburare mentala provocata de schimbari persistente in structura si functionarea creierului' (Alain Leschner, 2001).

Din acest motiv, tot mai multi specialisti in domeniu, considera ca exista o legatura stransa intre dependenta de substante si celelalte comportamente compulsive.

Organizatia Internationala a Sanatatii a hotarat in anul 1964 ca termenul de „dependent' utilizat in trecut in descrierea oricaror comportamente adictive nu va mai folosit in continuare decat cu privire la dependenta de substante chimice.

In DSM-IV-TR (2000) dependenta de jocuri de noroc este clasificata drept o tulburare a controlului impulsului, alaturi de alte tulburari, cum ar fi piromania si cleptomania si este denumita „joc de sansa patologic'.

Criteriile de diagnostic pentru Jocul de Sansa Patologic sunt urmatoarele:

A. Comportament dezadaptativ de joc de sansa persistent si recurent, dupa cum este indicat de cinci (sau de mai multe) dintre urmatoarele:
(1) este preocupat de jocul de sansa (de exemplu, este preocupat de retrairea experientelor de joc;
anterioare, de handicap sau de planificarea sansei ori se gandeste la modalitatile de
procurare a banilor cu care sa joace);
(2) necesita sa joace cu sume crescande de bani in vederea obtinerii excitatiei dorite;
(3) are repetate eforturi infructuoase de a controla, reduce sau stopa jocul de sansa;
(4) este nelinistit sau iritabil cand incearca sa reduca sau sa stopeze jocul de sansa;
(5) joaca pentru a scapa de probleme ori pentru usurarea unei dispozitii disforice (de
exemplu sentimente de vulnerabilitate, de culpa, anxietate sau depresie);
(6) dupa pierderea banilor la joc, revine in alta zi pentru a recupera („urmarirea recuperarii'
propriilor pierderi);
(7) minte membrii familiei, pe terapeut sau pe altii, spre a ascunde dimensiunea implicarii in
jocul de sansa patologic;
(8) a comis acte ilegale, precum falsul, frauda, furtul sau delapidarea, pentru a finanta jocul
de sansa;
(9) a periclitat sau pierdut o relatie importanta, un post, ori o oportunitate educationala sau
de cariera din cauza jocului de sansa;
(10) se bazeaza pe altii spre a procura banii necesari iesirii dintr-o situatie financiara
disperata cauzata de jocul de sansa.

B. Comportamentul jocului de sansa nu este explicat mai bine de un episod maniacal.
Consecintele nefaste ale jocului de sansa patologic sunt urmatoarele :
Probleme profesionale – pierderea jobului, compromiterea carierei din cauza preocuparii pentru jocul de noroc, care scade randamentul la serviciu si creste in schimb absenteismul;
Probleme cu familia, prietenii – jucatorul de noroc in general ascunde adevarul despre aceasta dependenta care il stapaneste, abuzeaza familia sau isi neglijeaza responsabilitatile familiale;
Probleme financiare – se imprumuta, vinde bunuri, face datorii pentru a-si finanta adictia;
Probleme legale, de frauda – furt in ultima instanta, pentru a-si finanta dependenta;
Boli ale stresului – insomnie, nervozitate, depresie, anxietate, culminand cu tentative de sinucidere atunci cand viata insasi devine un joc de noroc.

Testul cu 20 intrebari acreditat de „Gamblers Anonymous” poate fi auotoaplicat de orice persoana care doreste sa stie daca are o problema de dependenta de jocurile de noroc:

1. Ati pierdut vreodata din timpul consacrat muncii sau scolii datorita jocurilor?
2. V-a facut vreodata jocul de noroc viata in casa nefericita?
3. V-a afectat jocul de noroc reputatia?
4. Ati avut vreodata remuscari dupa jocul de noroc?
5. Ati jucat vreodata ca sa obtineti bani cu care sa platiti datorii sau sa rezolvati altfel
dificultatile financiare?
6. V-a cauzat jocul o scadere a ambitiei sau a eficientei?
7. Dupa ce ati pierdut la jocuri ati simtit nevoia sa va intoarceti cat mai curand ca sa
recuperati sumele pierdute?
8. Dupa ce ati castigat, ati simtit o nevoie puternica de a reveni pentru a castiga si mai mult?
9. Se intampla adesea sa jucati pana ce dati ultimii bani?
10. Ati imprumutat vreodata bani pentru a va finanta jocul?
11. Ati vandut vreodata ceva pentru a va finanta jocul?
12. Ati fost rezervat in a cheltui pentru nevoile normale banii rezervati jocului?
13. V-a facut jocul sa neglijati bunastarea dumneavoastra si a familiei?
14. Ati jucat vreodata mai mult timp decat planuiseti sa jucati?
15. Ati jucat vreodata ca sa scapati de suparare, necazuri, plictiseala sau singuratate?
16. Ati comis sau v-ati gandit vreodata sa comiteti o fapta ilegala pentru a va finanta jocul?
17. V-a cauzat vreodata jocul de noroc dificultati de somn?
18. Va provoaca certurile, dezamagirile sau frustrarile nevoia de a juca?
19. Ati simtit vreodata nevoia de a sarbatori vreo reusita prin cateva ore de joc?
20. V-ati gandit sau ati incercat vreodata sa va sinucideti sau sa va faceti rau ca urmare a jocului de noroc?

Raspunsul afirmativ la minimum sapte intrebari confirma caracterul patologic al jocului.

Jucatorii dependenti de jocuri de noroc impreuna cu membrii familiei lor sunt sfatuiti sa caute un ajutor specializat pentru a face fata acestei situatii; principala problema care se pune in legatura cu acest aspect este aceea ca, mai putin de 10% dintre dependentii de jocuri de noroc solicita ajutorul psihologic de specialitate, comparative cu 50% dintre dependentii de droguri.

Steliana Rizeanu, psihoterapeut
CLINICA AQUAMARIN
Bd. Decebal. nr.6, sect. 3, Bucuresti.
Tel : 021.326.52.90 ; 0745.633.474 ; 0724.222.522
www.aquamarin.ro
contact@aquamarin.ro

Comentează și tu
Recomandări
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică

Tulburarea obsesiv-compulsivă sau OCD-ul despre care am tot auzit este o tulburare ce are la bază conflictul de ambivalență, adică conflictul dintre dragoste și ură. De el se leagă și dorința de control, încăpățânarea sau avariția.

Citeste
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice

Oare este posibil să nu te lași controlată de emoții puternice? Psihologul Irina Doiciu ne dă câteva indicii despre cum ne putem gestiona propria impulsivitate.

Citeste
Cum ne explicăm impulsivitatea
Cum ne explicăm impulsivitatea

Impulsivitatea este definită ca o lipsă de stăpânire de sine, o predispoziție pentru acțiuni rapide și neplanificate ca răspuns al unui stimul intern sau extern, fără analiza consecințelor asupra ta sau a celorlalți. Sună complicat?

Citeste
Ce este  dependenta de jocuri de noroc?
Ce este dependenta de jocuri de noroc?

Cand vorbim de dependenta avem de obicei in fata ochilor imaginea unui consumator de droguri sau a unui alcoolic, o persoana care simte nevoia fizica sa consume o anumita substanta pentru a-si putea desfasura activitatile zilnice.

Citeste
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău

În primul rând, compasiunea nu are nicio legătură cu mila. Mila față de ceilalți ne plasează într-o poziție de superioritate și nu conține nicio empatie. Mesajul ei este mai degrabă „uite ce ți s-a întâmplat – mie nu mi se poate întâmpla, eu nu mă văd în postura ta.”. Mila față de sine, ne poate plasa într-un rol de victimă „săracul de mine, uite ce am pățit, nu am ce să fac”. Lipsa compasiunii ne îndepărtează de noi înșine, dă mai tare volumul criticului interior, iar față de ceilalți ne amorțește emoțional, blocând relațiile hrănitoare, benefice.

Citeste
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective

Nu cred că este dificil pentru cineva să își seteze un obiectiv. De regulă, acest lucru începe cu „eu vreau să…” și iată, ne-am setat un obiectiv. Sau nu? Oare este suficient să vrem ceva? Din experiența noastră de viață știm că odată ce am spus că „vrem să…” am și făcut acel lucru? Am atins acel obiectiv? Sau, undeva, pe parcurs, ne-am poticnit, am găsit scuze și motive pentru a amâna împlinirea lui, am dat vina pe factori externi sau ni s-a diminuat motivația internă, am clacat și am abandonat?

Citeste