Ce face si ce nu face un psihoterapeut bun

Este firesc ca atunci cand ai nevoie de ajutor sa cauti specialistul potrivit problemei tale. Iata cateva indicii despre cum se deruleaza sedintele de terapie si ce inseamna un psihoterapeut bun.

 

Cum iti alegi psihoterapeutul si de unde stii daca el se pricepe sau daca e cazul sa il schimbi?

Mai ales daca tu esti inginer, IT-ist sau arhitect si nu ai drept hobby articolele despre psihologie, dar ai atacuri de panica sau nu stii cum sa te descurci cu un divort ori cu o alta problema de viata.

Sa incepem cu relatia terapeutica. Studii numeroase dovedesc, fara urma de tagada ca, dincolo de metoda pe care o foloseste sau de scoala din care face parte terapeutul, cel mai corect predictor al succesului terapeutic este calitatea relatiei care se stabileste intre psihoterapeut si cel care apeleaza la psihoterapie.

Popular exprimat, acel clic care este absolut necesar pentru a putea stabili o relatie care se bazeaza pe respect, deschidere, non-judecata si autenticitate.

Ca atare, un psihoterapeut bun este cel care intelege ca alege si, mai ales, ca este ales, de pe o pozitie de egalitate. Si pentru ca intelege acest lucru, va semnala lipsa de conectare daca este cazul – se va oferi sa ajute (un alt psiholog) in cautarea unei solutii alternative.

Un psihoterapeut bun nu te va lasa sa petreci jumatate de an cu sentimentul ca nu esti inteles sau ca „dai extemporal la fiecare sedinta, chiar daca tu ai de doua ori varsta lui.

De asemenea, daca ai nimerit unde trebuie, omul din fata ta nu va folosi cuvinte complicate, ci unele din care intelegi si tu ceva si va avea disponibilitatea sa reformuleze tot ce este necesar, fara sa iti lase impresia ca trebuia sa citesti mai mult.

Nu in ultimul rand, este important sa simti ca iti respecti psihoterapeutul si ca el te inspira.

Asadar, daca nu se exprima fluent sau corect ori daca ajungi la concluzia ca interactiunea cu el (sau ea) nu te provoaca sa iei in calcul schimbari de perspectiva, a sosit momentul sa iei in calcul o alternativa.

 

Sa simti ca progresezi

Este perfect adevarat ca in psihoterapie lucrurile nu se petrec peste noapte. Tot la fel de adevarat este ca, uneori, lucrurile se agraveaza inainte sa se rezolve.

Dar un psihoterapeut bun fie detine controlul procesului, fie semnaleaza ca nu-l detine. Deci, daca au trecut cateva luni si nu se schimba nimic sau te simti, constant, mai rau si psihoterapeutul tau nu abordeaza problema, deschide discutia despre subiect si, daca nu primesti un raspuns cu sens pentru tine, e un semn ca nu e locul potrivit pentru tine.

Si, lucru important de mentionat: un psihoterapeut bun nu va da niciodata vina pe tine pentru lipsa progresului, ci va admite, daca este cazul, ca ati ajuns intr-un impas si se va oferi sa te ajute in cautarea unei solutii alternative.

 

Atentia terapeutica

Sau, altfel spus, atentie. Un psihoterapeut bun iti acorda tie toata atentia lui. Nu mobilului care suna si nici lui insusi. Nu inteleg prin asta ca nu pot exista situatii in care e nevoit sa se intrerupa, dar e important ca acestea sa fie o exceptie si nu regula.

De asemenea, autodezvaluirea e parte din tehnica de terapie, dar ceva nu e in regula daca psihologul tau vorbeste mai mult despre el decat despre tine si nici nu vezi la ce ti-ar putea folosi ceea ce auzi.

 

Sa nu te simti judecat

Un psihoterapeut care stie ce face, e constient ca treaba lui este sa te inteleaga, nu sa te judece. Nu sa fie de acord cu tine, ci sa nu te judece, chiar daca nu este de acord.

Daca, dintr-un motiv sau altul, ii este imposibil sa o faca, atunci are nevoie sa iti spuna acest lucru, pentru ca asta inseamna ca nu puteti lucra impreuna. Daca nu o spune, dar te simti constant judecat sau rusinat, inseamna ca e nevoie sa schimbi terapeutul.

Non-judecata nu inseamna ca terapeutul e de acord cu ceea ce faci. Ci doar ca te ajuta sa te schimbi, semnaland comportamentele-problema, fara sa te faca sa te simti lipsit de inteligenta sau… „defect.

De aceea, un psihoterapeut priceput ofera perspective, nu sfaturi. Si iti transmite, prin atitudinea lui, increderea ca tu vei sti sa alegi perspectiva care ti se potriveste.

Daca transmite perspective si nu sfaturi, atunci se va purta ca fiind egalul tau si nu va avea atitudinea moralizatoare sau atotstiutoare a parintelui.

 

Sistemul de valori

Cu totii suntem oameni, iar asta ii include si pe psihoterapeuti. Si ei au sisteme personale de valori si credinte.

Diferit insa de restul oamenilor, omul in ipostaza de psihoterapeut eficient intelege ca, cel care vine la psihoterapie, are dreptul sa aiba un set diferit de credinte.

Ca atare, nu le impune pe ale sale si, mai mult, le respecta pe cele ale clientului la terapie.  Aici se inscriu mai ales credintele religioase sau spirituale, dar nu numai acestea.

Cu alte cuvinte, daca terapeutul tau incearca sa-ti impuna punctul lui de vedere, indiferent care ar fi acesta, sau daca nu respecta credintele tale, atunci este cazul sa il schimbi.

Disponibilitatea este, si ea, importanta. Daca psihoterapeutul tau intarzie sau anuleaza sedintele frecvent, atunci trebuie sa reconsideri colaborarea cu el (sau ea).

Toate cele de mai sus sunt cheia unui proces terapeutic cu sanse de succes. Psihoterapia inseamna timp si bani investiti. Mai mult decat atat, inseamna inconfort emotional si un travaliu (de multe ori, dureros) de retraire si rescriere a unor experiente.

Devine im­portant sa iti alegi psihoterapeutul cu grija, chiar daca procesul se dovedeste a fi unul frustrant. Nu alege la in­tamplare!

Afla cine este si ce pregatire are. Cauta recomandari, adica prieteni sau cunoscuti care au lucrat cu el sau ea. Si, dupa toate acestea, foloseste primele se­dinte pentru a te lamuri daca este cel de care ai nevoie.

Nu exista un psihoterapeut universal, ci unul potrivit pentru fiecare persoana.

Asa ca, atunci cand te uiti la omul din fata ta, ar fi util sa concluzionezi ca il respecti, ca te inspira si ca te reprezinta. Ca poti afirma despre el ca este competent, disponibil si echilibrat emotional.

 

Psihoterapia functioneaza!

Acest lucru este confirmat de istoricul ei si de studii. Nu in orice situatie, pentru ca nu este leac universal.

De aceea, este important sa ai un interlocutor informat si care argumenteaza corect care va fi procesul terapeutic pe care il recomanda, cum se aplica la problema ta, ce anume va rezolva si, mai ales, de ce crede ca va functiona.

Asadar, alege-ti psihoterapeutul cu grija sau schimba-l daca este necesar.

 

De Miruna Stanculescu

Citeste si:

Top 7 motive pentru care sa mergi la psiholog

Cum sa recunoastem un psiholog nepriceput

Foto: shutterstock.com

Comentează și tu
Recomandări
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică

Tulburarea obsesiv-compulsivă sau OCD-ul despre care am tot auzit este o tulburare ce are la bază conflictul de ambivalență, adică conflictul dintre dragoste și ură. De el se leagă și dorința de control, încăpățânarea sau avariția.

Citeste
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice

Oare este posibil să nu te lași controlată de emoții puternice? Psihologul Irina Doiciu ne dă câteva indicii despre cum ne putem gestiona propria impulsivitate.

Citeste
Cum ne explicăm impulsivitatea
Cum ne explicăm impulsivitatea

Impulsivitatea este definită ca o lipsă de stăpânire de sine, o predispoziție pentru acțiuni rapide și neplanificate ca răspuns al unui stimul intern sau extern, fără analiza consecințelor asupra ta sau a celorlalți. Sună complicat?

Citeste
Ce face si ce nu face un psihoterapeut bun
Ce face si ce nu face un psihoterapeut bun

Este firesc ca atunci cand ai nevoie de ajutor sa cauti specialistul potrivit problemei tale. Iata cateva indicii despre cum se deruleaza sedintele de terapie si ce inseamna un psihoterapeut bun.

Citeste
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău

În primul rând, compasiunea nu are nicio legătură cu mila. Mila față de ceilalți ne plasează într-o poziție de superioritate și nu conține nicio empatie. Mesajul ei este mai degrabă „uite ce ți s-a întâmplat – mie nu mi se poate întâmpla, eu nu mă văd în postura ta.”. Mila față de sine, ne poate plasa într-un rol de victimă „săracul de mine, uite ce am pățit, nu am ce să fac”. Lipsa compasiunii ne îndepărtează de noi înșine, dă mai tare volumul criticului interior, iar față de ceilalți ne amorțește emoțional, blocând relațiile hrănitoare, benefice.

Citeste
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective

Nu cred că este dificil pentru cineva să își seteze un obiectiv. De regulă, acest lucru începe cu „eu vreau să…” și iată, ne-am setat un obiectiv. Sau nu? Oare este suficient să vrem ceva? Din experiența noastră de viață știm că odată ce am spus că „vrem să…” am și făcut acel lucru? Am atins acel obiectiv? Sau, undeva, pe parcurs, ne-am poticnit, am găsit scuze și motive pentru a amâna împlinirea lui, am dat vina pe factori externi sau ni s-a diminuat motivația internă, am clacat și am abandonat?

Citeste