Ce tip de inteligență ne putem spori în avantajul nostru și al celor din jur

Atunci când vorbim despre dezvoltarea inteligenței, ne orientăm către memorie, atenție, etc. Respectiv, către inteligența măsurabilă prin teste. Dar pierdem din vedere că ne putem dezvolta și un alt tip de inteligență. Iată care.

Citește și:

Cu ce ne ajuta inteligenta emotionala

3 mituri despre motivatie

Se spune că este datoria noastră să ne dezvoltăm și îmbunătățim abilitățile de-a lungul vieții. Astfel, devenind mai buni și mai inteligenți, vom descoperi resurse noi pentru a ne îmbunătăți calitatea vieții.

Poate, cine știe, vom ajunge chiar și la rezolvarea disputelor politice fără a cădea în penibil sau a recurge la conflicte și agresiune.

Interesant este că atunci când ne gândim la a ne îmbunătăți ca indivizi, căutăm mijloace prin care ne putem dezvolta cogniția rece sau lipsită de latura emoțională – logica, gândirea critică, memoria, și mai puțin mijloace pentru dezvoltarea celei calde, sau mai bine zis acelui tip de memorie care ne-ar ajuta, spre exemplu, să înțelegem ce gândește o altă persoană.

Acest tip de inteligență este cea dezvoltată de psihologi și necesară psihoterapiei. Cea din urmă este o cogniție emoțională.

Evident, este un avantaj să beneficiezi de primul tip de inteligență, de ce să nu recunoaștem? Dar dacă luăm în calcul solicitările joburilor actuale, dincolo de abilitățile intelectuale, se cer tot mai des abilități precum să înțelegi ce gândesc și simt ceilalți, să fii plăcut și sociabil.

Acest tip de inteligență te ajută nu doar să te angajezi, desigur, dar în primul rând să fii mult mai adaptabil.

În condițiile schimbărilor permanente în care trăim, a unor analize mai profunde ale istoriei personale a fiecăruia, cu toții ne trezim în derivă într-un moment sau altul. Iar aici vorbim fie de un divorț, fie de pierderea jobului, fie de o traumă căreia îi cauți explicații și soluții în trecutul personal.

Așadar, dincolo de „10 tehnici pentru o memorie mai bună' și „5 metode pentru a învăța ușor orice limbă străină' să ne orientăm și către empatie, ascultare activă, mindfulness și acceptarea propriei persoane.

Pentru că astfel de instrumente ne ajută să trăim mult mai fericiți cu noi înșine și cu cei din jur și, cine știe, poate să înțelegem mai bine sensul vieții.

Foto: shutterstock.com

 

Comentează și tu
Recomandări
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică

Tulburarea obsesiv-compulsivă sau OCD-ul despre care am tot auzit este o tulburare ce are la bază conflictul de ambivalență, adică conflictul dintre dragoste și ură. De el se leagă și dorința de control, încăpățânarea sau avariția.

Citeste
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice

Oare este posibil să nu te lași controlată de emoții puternice? Psihologul Irina Doiciu ne dă câteva indicii despre cum ne putem gestiona propria impulsivitate.

Citeste
Cum ne explicăm impulsivitatea
Cum ne explicăm impulsivitatea

Impulsivitatea este definită ca o lipsă de stăpânire de sine, o predispoziție pentru acțiuni rapide și neplanificate ca răspuns al unui stimul intern sau extern, fără analiza consecințelor asupra ta sau a celorlalți. Sună complicat?

Citeste
Ce tip de inteligență ne putem spori în avantajul nostru și al celor din jur
Ce tip de inteligență ne putem spori în avantajul nostru și al celor din jur

Atunci când vorbim despre dezvoltarea inteligenței, ne orientăm către memorie, atenție, etc. Respectiv, către inteligența măsurabilă prin teste. Dar pierdem din vedere că ne putem dezvolta și un alt tip de inteligență. Iată care.

Citeste
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău

În primul rând, compasiunea nu are nicio legătură cu mila. Mila față de ceilalți ne plasează într-o poziție de superioritate și nu conține nicio empatie. Mesajul ei este mai degrabă „uite ce ți s-a întâmplat – mie nu mi se poate întâmpla, eu nu mă văd în postura ta.”. Mila față de sine, ne poate plasa într-un rol de victimă „săracul de mine, uite ce am pățit, nu am ce să fac”. Lipsa compasiunii ne îndepărtează de noi înșine, dă mai tare volumul criticului interior, iar față de ceilalți ne amorțește emoțional, blocând relațiile hrănitoare, benefice.

Citeste
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective

Nu cred că este dificil pentru cineva să își seteze un obiectiv. De regulă, acest lucru începe cu „eu vreau să…” și iată, ne-am setat un obiectiv. Sau nu? Oare este suficient să vrem ceva? Din experiența noastră de viață știm că odată ce am spus că „vrem să…” am și făcut acel lucru? Am atins acel obiectiv? Sau, undeva, pe parcurs, ne-am poticnit, am găsit scuze și motive pentru a amâna împlinirea lui, am dat vina pe factori externi sau ni s-a diminuat motivația internă, am clacat și am abandonat?

Citeste