Corporațiuni. Un loc de muncă prost e mai nociv decât șomajul!

Toată lumea vrea un job, nu-i așa? Să-ți găsești un loc de muncă îți cer părinții, partenerul, societatea. Nimeni nu poate sta pe tușă în viața asta fără să facă ceva. Dar mai contează și calitatea jobului respectiv, altfel ajungi la depresie…

 

 

Ni se spune că trebuie să muncim. Să fim productivi. Și cum locul de muncă ne ocupă cam 8-9 ore pe zi, înseamnă că e crucial să fie undeva unde să ne simțim bine, nu?

Un studiu făcut de Australian National University, și publicat în Occupational and Environmental Medicine, arată că oamenii care un job de calitate proastă (cu cereri prea exigente, cu termene limită prea stricte și multe, cu puțin control asupra a ceea ce fac și fără a se simți recompensați pentru munca lor pe deplin) au raportat o sănătate mintală mai instabilă decât cei care nu aveau slujbă deloc.

 

Citește și:

Corporațiuni. Cum lucrul pentru un șef toxic te poate face și pe tine la fel

Reguli pentru mai multă satisfacție la job

Așadar, a munci undeva unde nu ești recunoscut, unde ești alergat de dimineață până seara și unde trebuie aprobări și para-probări pentru orice decizie, este mai stresant decât să stai acasă, fără bani dar ceva mai liniștit.

Cumva, cumva, simțeam și noi asta, nu? Studiile derulate pe mai mulți ani mai arată ceva: oameni care stau acasă nu sunt nici ei foarte bine emoțional și mental, însă ei sunt ceva mai bine din aceste puncte de vedere decât cei care au un job de calitate foarte slabă.

 

Loc de muncă prost = probleme mentale

Peter Butterworth, doctor în științe sociale și cercetător la Centrul pentru Sănătate Mintală de la Universitatea Națională Australiană a spus: „Dacă te angajezi într-un loc de muncă de calitate slabă, după cum arată cercetările, vei fi mai nefericit și vei avea probleme psihice mai mari decât dacă stai acasă, șomer.

Asta contrazice ideea că orice job te face să fii mai bine emoțional decât să nu ai nimic de muncă. Pur și simplu nu e adevărat.

Deci un șomer este adesea într-o stare psihică mai bună decât un om angajat undeva unde nu este plătit suficient, este supravegheat excesiv și nu se simte în siguranță.

Acesta nu este un îndemn să stați acasă fără a vă căuta ceva de lucru, evident. Este doar un îndemn la a fi atenți la ceea ce se găsește pe piața muncii și a selecta atent.

Veți spune: „Nu am de ales, am doi copii acasă și accept orice. În vreme ce asta poate că rezolvă o problemă punctuală, pe termen lung poate să ducă la deteriorarea sănătății psihice.

Mereu trebuie gândit că există soluții. Poate că accepți jobul acesta dar fii cu ochii în patru după altul. Nu stagna, nu ceda și nu te preda. Locul de muncă impactează enorm starea de bine deci luptă pentru ceva ce meriți.

 

Cum arată un loc de muncă bun?

Unul în care simți că ești remunerat la nivelul performanțelor tale, ai control asupra activității proprii, nu te simți supravegheat permanent.

Dimpotrivă, ți se cere creativitate și inovație în rezolvarea problemelor. Unul în care ești lăudat pentru ceea ce faci bine și ți se spune ceea ce nu faci bine cu delicatețe și fără a fi umilit.

Este acel loc de muncă unde colegii te ajută, îți zâmbesc, sunteți o echipă. În astfel de locuri de muncă bârfa e cvasi-inexistentă și oamenii se prețuiesc reciproc.

Climatul este plăcut, simți că te duci cu plăcere la muncă în fiecare zi. Există și stres, dar el este controlabil. Cu alte cuvinte nu ai senzația că locul de muncă te consumă energetic atât de mult.

Managerii știu meserie, îți dau încredere că sunt în stare să ghideze compania, nu că o „îngroapă prin neștiința lor. Interacțiunea cu managerii este fără neliniște, anxietate sau stres.

Poți să te duci la șeful tău să îi pui întrebări și ai credința că te va ajuta să le rezolvi. Se pune accent pe libertatea de acțiune a angajatului și simți că poți să creezi ceva nou, de care să fii mândru.

 

Locul de muncă prost impactează și viața personală

Desigur, nu multe locuri de muncă arată ca cel descris mai sus. Cantitatea de stres e mai mică sau mai mare, calitatea oamenilor sau managerilor diferă. Cert este că, la final de zi, dacă tragi linie, tot acolo te-ai întoarce să lucrezi.

Dacă însă la final de zi simți că vrei să pleci oriunde, numai acolo nu, înseamnă că trebuie să te gândești serios la o schimbare a locului de muncă.

Riscurile pentru sănătate atunci când stai într-un job unde stresul depășește satisfacțiile este să ajungi la burnout, la depresie, la o scădere majoră a satisfacției vieții în general.

Locul de muncă impactează și viața personală, pentru că de obicei mergem acasă cu emoțiile acumulate peste zi și adesea ne răzbunăm pe familie prin izbucniri de nervi.

 

Voi ați avut experiențe profesionale nefericite? Ne puteți trimite povestea voastră despre ele la psychologies@ringier.ro (textul poate fi anonim, noi oricum schimbăm numele din el când îl publicăm pentru a ne asigura de confidențialitate).

 

Foto: 123rf.com

Comentează și tu
Recomandări
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică

Tulburarea obsesiv-compulsivă sau OCD-ul despre care am tot auzit este o tulburare ce are la bază conflictul de ambivalență, adică conflictul dintre dragoste și ură. De el se leagă și dorința de control, încăpățânarea sau avariția.

Citeste
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice

Oare este posibil să nu te lași controlată de emoții puternice? Psihologul Irina Doiciu ne dă câteva indicii despre cum ne putem gestiona propria impulsivitate.

Citeste
Cum ne explicăm impulsivitatea
Cum ne explicăm impulsivitatea

Impulsivitatea este definită ca o lipsă de stăpânire de sine, o predispoziție pentru acțiuni rapide și neplanificate ca răspuns al unui stimul intern sau extern, fără analiza consecințelor asupra ta sau a celorlalți. Sună complicat?

Citeste
Corporațiuni. Un loc de muncă prost e mai nociv decât șomajul!
Corporațiuni. Un loc de muncă prost e mai nociv decât șomajul!

Toată lumea vrea un job, nu-i așa? Să-ți găsești un loc de muncă îți cer părinții, partenerul, societatea. Nimeni nu poate sta pe tușă în viața asta fără să facă ceva. Dar mai contează și calitatea jobului respectiv, altfel ajungi la depresie…

Citeste
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău

În primul rând, compasiunea nu are nicio legătură cu mila. Mila față de ceilalți ne plasează într-o poziție de superioritate și nu conține nicio empatie. Mesajul ei este mai degrabă „uite ce ți s-a întâmplat – mie nu mi se poate întâmpla, eu nu mă văd în postura ta.”. Mila față de sine, ne poate plasa într-un rol de victimă „săracul de mine, uite ce am pățit, nu am ce să fac”. Lipsa compasiunii ne îndepărtează de noi înșine, dă mai tare volumul criticului interior, iar față de ceilalți ne amorțește emoțional, blocând relațiile hrănitoare, benefice.

Citeste
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective

Nu cred că este dificil pentru cineva să își seteze un obiectiv. De regulă, acest lucru începe cu „eu vreau să…” și iată, ne-am setat un obiectiv. Sau nu? Oare este suficient să vrem ceva? Din experiența noastră de viață știm că odată ce am spus că „vrem să…” am și făcut acel lucru? Am atins acel obiectiv? Sau, undeva, pe parcurs, ne-am poticnit, am găsit scuze și motive pentru a amâna împlinirea lui, am dat vina pe factori externi sau ni s-a diminuat motivația internă, am clacat și am abandonat?

Citeste