Corporțiuni. De ce tolerăm șefii toxici?!

Toți am avut la un moent așa o fiară în viața noastră profesională: un șef toxic. Cel care urlă, cel care te dă afară fără motiv, cel care nu știe meserie. Dar de ce tolerăm șefii toxici?

 

Sunt cei care intimidează, cei care afectează stima de sine și demnitatea celor cu care lucrează, cei care persecută, cei care ignoră și sunt pasiv agresivi sau nu știu ce fac. Dar de noi, oamenii, acceptăm asemenea tratamente la locul de muncă?

 

Pentru că valorizăm liderii puternici

Poate că ține de evoluție să căutăm „șeful haitei, masculul dominant care apără turma. Suntem aproape automat supuși în fața celor care au autoritate. Și astfel ne supunem unui șef toxic.

Dar în lumea noastră modernă, autoritatea se confundă adesea (și nefericit) cu abuzurile de putere.

Și oamenii nu mai fac adesea diferența dintre autoritatea cea bună și care izvorăște din competență și autoritatea bazată pe abuz. Vorbim aici deopotrivă de femei și de bărbați.

 

Credem că scopul scuză mijloacele

Suntem concentrați pe performanță și pe rezultate și credem că orice atitudine ne duce acolo este justificată. Dar nu esta așa.

Un lider autoritar și toxic nu face decât să crească anxietatea angajaților, nu neapărat și randamentul acestora.

Pentru că randamentul vine dintr-un climat de muncă mai calm, care încurajează creativitatea și controlul activității proprii.

Un șef toxic nu face așa ceva, ci controlează și micșorează creativitatea celor de mai jos.

Este deci greșit să credem că un șef autoritar e mai performant decât unul inteligent emoțional. Nu este așa. Un șef hiperautoritar e un șef toxic…

 

Le permitem să ajungă acolo

Șefii toxici nu ar fi acolo unde sunt dacă nu ar fi susținuți de cei mai de jos. Și, așa cum am mai scris într-un articol, comportamentul toxic se propagă ca un virus.

Un lider toxic are cel mai adesea alți aghiotanți la fel de toxici ca el. De aceea este și dificil să scapi de un asemenea personaj.

 

Citește și:

Corporațiuni. Cum lucrul pentru un șef toxic te poate face și pe tine la fel

Corporațiuni. Un șef toxic îți poate scurta durata vieții

 

Efectul de bystande

Cel mai adesea oamenii, dacă văd că cineva este agresat se scandalizează însă nu intervin, pentru că se așteaptă să intervină alții. Se mai numește „efectul de bystander sau „difuzia responsabilității.

Oamenilor le este frică să apere un coleg care e abuzat de un șef toxic, pentru că se tem pentru propria poziție. Uneori, ca să își explice propria… lașitate, blamează victima.

 

Avem încredere prea mare

Nu știu dacă ați observat, dar au apărut voci în presa americană care îndeamnă să avem încredere în Donald Trump, că poate fi un bun președinte. Chiar dacă realitatea arată deja că nu este.

Oamenii au nevoie să aibă încredere în alții, asta le scade stresul (cum am putea trăi în lumea socială dacă nu am avea încredere în nimeni?).

Dar, din păcate, nu putem să lăsăm deoparte naivitatea când vine vorba de ceva nociv. Un comportament urât și toxic exact asta e, chiar dacă avem nevoie uneori să scuzăm personajul doar ca să avem noi liniște.

Psychologi ca Robert Hogan și Rob Kaiser spun că trebuie depus tot efortul pentru a selecta managerii și liderii care conduc orice structură din această lume. Pentru că liderii toxici pot face foarte multe rău.

Astfel că narcisiștii și sociopații trebuie să fie eliminați pe cât posibil și cultivată o anumită smerenie a celor care conduc, respectul față de oameni, conștiința că nu le pot ști sau face ei pe toate, că nu pot controla orice și astfel să abuzeze oamenii din echipele lor.

 

Foto: 123rf.com

 

Comentează și tu
Recomandări
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică

Tulburarea obsesiv-compulsivă sau OCD-ul despre care am tot auzit este o tulburare ce are la bază conflictul de ambivalență, adică conflictul dintre dragoste și ură. De el se leagă și dorința de control, încăpățânarea sau avariția.

Citeste
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice

Oare este posibil să nu te lași controlată de emoții puternice? Psihologul Irina Doiciu ne dă câteva indicii despre cum ne putem gestiona propria impulsivitate.

Citeste
Cum ne explicăm impulsivitatea
Cum ne explicăm impulsivitatea

Impulsivitatea este definită ca o lipsă de stăpânire de sine, o predispoziție pentru acțiuni rapide și neplanificate ca răspuns al unui stimul intern sau extern, fără analiza consecințelor asupra ta sau a celorlalți. Sună complicat?

Citeste
Corporțiuni. De ce tolerăm șefii toxici?!
Corporțiuni. De ce tolerăm șefii toxici?!

Toți am avut la un moent așa o fiară în viața noastră profesională: un șef toxic. Cel care urlă, cel care te dă afară fără motiv, cel care nu știe meserie. Dar de ce tolerăm așa ceva?

Citeste
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău

În primul rând, compasiunea nu are nicio legătură cu mila. Mila față de ceilalți ne plasează într-o poziție de superioritate și nu conține nicio empatie. Mesajul ei este mai degrabă „uite ce ți s-a întâmplat – mie nu mi se poate întâmpla, eu nu mă văd în postura ta.”. Mila față de sine, ne poate plasa într-un rol de victimă „săracul de mine, uite ce am pățit, nu am ce să fac”. Lipsa compasiunii ne îndepărtează de noi înșine, dă mai tare volumul criticului interior, iar față de ceilalți ne amorțește emoțional, blocând relațiile hrănitoare, benefice.

Citeste
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective

Nu cred că este dificil pentru cineva să își seteze un obiectiv. De regulă, acest lucru începe cu „eu vreau să…” și iată, ne-am setat un obiectiv. Sau nu? Oare este suficient să vrem ceva? Din experiența noastră de viață știm că odată ce am spus că „vrem să…” am și făcut acel lucru? Am atins acel obiectiv? Sau, undeva, pe parcurs, ne-am poticnit, am găsit scuze și motive pentru a amâna împlinirea lui, am dat vina pe factori externi sau ni s-a diminuat motivația internă, am clacat și am abandonat?

Citeste