Cronică de proteste: „Un individ se alătură unui grup pentru că îi împlinește o serie de nevoi din momentul respectiv“

Zile întregi de proteste și diferite scenarii ale manipulării. Cât de ușor este de manipulat o masă de oameni? Cum se schimbă indivizii când devin parte a unui grup? Răspunsuri de la Livia Caciuloiu, psihoterapeut.

Dacă mulțimea a devenit un organism viu, cum arată harta psihologică a mulțimii?

Livia Caciuloiu: Pentru început este important să facem distincția între grupul format pur și simplu din oameni care ajung să fie împreună din motive aleatoare, circumstanțiale (grupul format din oamenii care călătoresc într-un vagon de metrou, grupul de oameni dintr-un bloc, etc.), grupul format din oameni cu trăsături psihologice asemănătoare și care consideră despre sine că au valori sau preocupări comune cu ceilalți membri.

În acest sens, granițele dintre „eu și interesele mele“ și „tu și interesele tale“ sunt mai mult sau mai puțin clare, apărând într-o anumită măsură fenomenul identificării cu celălalt.

Teoriile care și-au propus să explice dinamica și psihologia grupului au dezvoltat inițial idei legate de puterea instinctelor primare, contagiune și anularea identității persoanelor care ajung să fie conduse cu ușurință de lideri (Le Bon), au clarificat felul în care împărtășirea emoțiilor în grup crește intensitatea acestora (McDougall), au discutat principiul facilitării sociale și interstimulării (Allport).

Citește și:

Despre patriotism, mândrie și entuziasm

Protestele sunt ca o terapie pentru societate

Noile teorii însă merg mai departe de punctarea efectelor pe care individul le resimte și iau în considerare însăși semnificația dinamicii interacțiunilor dintre membrii grupului.

Așadar, în acest moment pentru a vorbi despre psihologia mulțimilor este necesar să privim atât efectele pe care le resimte fiecare individ, ca parte din grup, cât și comportamentele indivizilor, cu scopurile și interesele lor particulare, împreună cu dinamică lor relațională.

Care este și cum se schimbă psihologia individului care face parte dintr-o mulțime?

L.C.: Identitatea este dată de înțelegerea personală a unui individ asupra a cine este și cine sunt ceilalți și, reciproc, înțelegerea altor oameni despre ei înșiși și despre cei din jur (Jenkins, 2004).

Simon și colaboratorii (1998) descriu succint identitatea ca find locul individului în societate iar Tajfel și Turner (1979) merg mai departe și afirmă că o persoană poate avea mai multe identități sociale în funcție de felul în care se auto-plasează ca membru (naționalitate, etnie, gen, vârstă șamd).

În plus, identitatea colectivă se poate referi și la cogniții, credințe individuale, sentimente și angajamente împărtășite de membrii unui singur grup (Taylor și Whittier, 1992).

Când un individ se alătură unui grup, acesta o face cel mai adesea datorită faptului că aderarea îi împlinește în mod satisfăcător o serie de nevoi din momentul respectiv.

Fie că este vorba despre nevoia de apartenenență, de supraviețuire și securitate, sau de putere și control, individul alege varianta care îl aduce cât mai ușor și sigur aproape de propriile scopuri, iar ultimele studii din psihologia evoluționistă întăresc faptul că acel grup ales este cel cu care individual găsește cele mai multe aspecte comune.

Chiar dacă alegerea grupului se va face în funcție de coerența dintre propriile interese sau valori și cele care se regăsesc în grup, studiile arată că propriile decizii și comportamente pot fi influențate în ambele sensuri de prezența celorlalți membrii ai grupului.

În acest fel, s-a constatat cum în grupuri pot apărea o serie de fenomene care influențează dinamica indivizilor, printre care normalizarea (respectarea normei grupului, compromis care dorește să anuleze posibilele conflicte din grup), conformismul (interiorizarea normei pentru împlinirea așteptărilor grupului), dezindividualizarea (pierderea identității personale prin scăderea autoevaluării și diminuarea fricii de evaluare), lenevirea socială (reducerea efortului individual când se lucrează în grup) sau facilitarea socială (îmbunătățirea performanței când ceilalți sunt de față).

Cât de susceptibilă este o mulțime la manipulare?

L.C.: Un grup este, bineînțeles, mai influențabil sau nu în funcție de caracteristicile psiho-sociale ale persoanelor care îl formează. Există o idee falsă potrivit căreia persoanele care fac parte din mulțimi nu mai acționează rațional.

Personalitatea individuală nu se disipează total în cadrul grupului, ci este interconectată prin scop și obiectivele personale la celelalte persoane din grup.

Efectul „înțelepciunea mulțimii“ arată chiar cum grupurile mari pot avea rezultate mai bune decât experți luați individual, în situații de rezolvare a diverselor probleme.

Indivizii sunt actori raționali care cântăresc strategic costurile și beneficiile apartenenței la grup și la scopurile comune, și pot alege astfel o cale de acțiune, cel mai probabil în sensul de a maximiza utilitatea lor, pentru propriul interes.

Așa încât tocmai aceste trăsături psihologice personale fac ca întregul grup să fie mai rezistent sau mai puțin rezistent la influențe din afara sa.

Livia Caciuloiu este psihoterapeut autonom, www.psihomedeor.ro

Foto: Facebook Libertatea.ro