Cu toții ne putem bucura de singurătate

Statistic, la nivel mondial, sunt cam la fel de mulți oameni singuri cum sunt și cei căsătoriți. Iar cum divorțurile merg pe bandă rulantă, s-ar putea statistica să fie în mișcare. Oare să fie așa rău să nu fii într-un cuplu, sau te poți bucura de singurătate?

Citește și:

Decizii proaste alimentate de teama de singurătate

Ce contează și ce nu pentru o căsnicie fericită

Odată aflat într-un cuplu sau căsnicie, nu îți garantează nimeni că lucrurile, în timp, nu se vor schimba.

Nimic nu este permanent și, probabil, doar cei care sunt dispuși să renunțe la sine (dar nu total) pentru a face loc permanent celuilalt, pentru a găsi în sine disponibilitatea de a-l accepta constant pe celălalt, cu bune și mai ales cu rele, de a nu visa cu ochii deschiși la rețeta magică a cuplului ideal, doar ei pot rezista în cuplu până la adânci bătrâneți. Iar atitudinea vine din partea ambilor, nu doar a unuia.

În rest, noi ceilalți, care căutăm și parcă nu ne place ce găsim, alegem să nu ne legăm oficial sau neoficial de un partener. Uneori ne e bine, alteori nu ne este. Dar cum nici în cuplu lucrurile nu sunt liniare, nici în singurătate nu sunt.

Da, uneori, îți lipsește un partener cu care să iei cina în șosete, care să îți facă un masaj și să te țină în brațe, care să te mângâie pe cap după ce te-ai certat cu șeful. Așa cum te bucuri că ești singură când prietena ta nu poate pleca în excursie pentru că nu are cu cine să își lase copilul, când auzi certuri absurde într-un cuplu, când vezi oameni renunțând la hobby-uri și plăceri personale pentru că acum țin cont și de un altul. Există și cupluri în care se fac compromisuri sănătoase.

Există și persoane care știu cât de important este să nu se piardă cu totul în relație și să nu renunțe la hobby-uri sau plăceri personale. Dar, deseori, resursele energetice pentru a face tot ceea ce ai vrea să faci, sunt atât de mici, încât prioritizezi, iar prioritățile nu seamănă cu ale unei persoane single.

Raportat la o temă preferată a vieților noastre, respectiv „cum ne găsim fericirea', nici singurătatea, nici cuplul sau căsnicia nu îți dau garanții. Există numeroase studii (ținând cont de numărul mai de persoane singure) care arată că acestea pot trăi foarte fericite în absența unui partener. Ba chiar mai fericite, pentru că ele rămân o prioritate în viața lor.

Egoismul acesta nu sună bine în teorie. În practică, este foarte sănătos să ai grijă de tine, să te valorizezi, să te prioritizezi atunci când este nevoie și să te ocupi de nevoile și dorințele tale. Iar drept rezultat, ești mai fericit când o faci. Deopotrivă fericirea nu depinde de statusul marital, ci de tine ca individ.

Ești o persoană fericită de felul tău sau mai des îți tună, fulgeră și… plouă? Un altul nu îți poate crește starea de fericire în continuu și este o sarcină mult prea dificilă pentru cineva din afară. Pe scurt, dacă tu știi să fii fericită, vei fi și singură.

Cum femeile sunt cele care spun că singurătatea ar fi mai greu de îndurat – poate și pentru că social, de mici ni se întipărește ideea de a ne căsători, de a întemeia o familie, de a deveni mame – studiile s-au centrat mai mult pe ele. Rezultatele nu sunt niciodată nefavorabile, din contră.

Recent, însă, studiile iau partea și bărbaților care aleg să nu se căsătorească. Iar aici nu mai vorbim despre „indisponibili emoționali' sau „afemeiați' sau mai știm noi ce subspecii, ci despre cei care nu se regăsesc în ecuația unei căsnicii. Și, deși nouă femeilor nu ne place să auzim acest lucru, se pare că le este foarte bine așa.

Respectiv, este posibil să aibă câștiguri financiare mai mici decât bărbații căsătoriți care au și copii – dar aceștia din urmă sunt mai dispuși (sau nevoiți) să accepte mai multe sarcini, să găsească diverse resurse pentru a câștiga mai bine. Să nu uităm însă că bărbații căsătoriți, care au și copii, au și cheltuieli mai mari. Deci, la finalul zilei, s-ar putea ca cei singuri să aibă mai mulți bani în buzunar.

Tot în avantajul celor singuri sunt prieteniile. Există studii care demonstrează că acestea sunt extrem de importante pentru calitatea vieții și sentimentul de satisfacție și împlinire personală. În timp ce bărbații singuri au grupuri de prieteni, unul din 8 bărbați căsătoriți afirmă că nu are niciun prieten.

Prin urmare, singurătatea sau cuplul nu definesc cu nimic fericirea, satisfacția în viață sau bucuria de a trăi. Este adevărat că nu suntem făcuți pentru a trăi în singurătate, dar nici să fugim de ea nu este prea sănătos. În singurătate, să nu uităm, suntem, totuși, într-o relație: cu noi înșine. Oare de ce să nu ne fie bine?

Viața ne oferă multe surprize. În timp ce anumite persoane aleg deliberat singurătatea, altele se trezesc puse în această situație.

Uneori, lucrurile nu depind de noi, dar este bine să ne asumăm ceea ce depinde de noi: să încercăm, constant, să ne găsim persoana potrivită, fără presiune pusă pe noi, fără așteptări prea mari sau dezamăgiri copleșitoare, iar în tot acest timp să ne bucurăm de relația pe care o avem cu noi înșine, să lucrăm la acea relație și să profităm de faptul că suntem în viață. Nu suntem aici pentru prea mult timp, de ce să nu facem tot posibilul să îl petrecem cât mai frumos?

Foto: shutterstock.com

Comentează și tu
Recomandări
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică

Tulburarea obsesiv-compulsivă sau OCD-ul despre care am tot auzit este o tulburare ce are la bază conflictul de ambivalență, adică conflictul dintre dragoste și ură. De el se leagă și dorința de control, încăpățânarea sau avariția.

Citeste
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice

Oare este posibil să nu te lași controlată de emoții puternice? Psihologul Irina Doiciu ne dă câteva indicii despre cum ne putem gestiona propria impulsivitate.

Citeste
Cum ne explicăm impulsivitatea
Cum ne explicăm impulsivitatea

Impulsivitatea este definită ca o lipsă de stăpânire de sine, o predispoziție pentru acțiuni rapide și neplanificate ca răspuns al unui stimul intern sau extern, fără analiza consecințelor asupra ta sau a celorlalți. Sună complicat?

Citeste
Cu toții ne putem bucura de singurătate
Cu toții ne putem bucura de singurătate

Statistic, la nivel mondial, sunt cam la fel de mulți oameni singuri cum sunt și cei căsătoriți. Iar cum divorțurile merg pe bandă rulantă, s-ar putea statistica să fie în mișcare. Oare să fie așa rău să nu fii într-un cuplu, sau te poți bucura de singurătate?

Citeste
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău

În primul rând, compasiunea nu are nicio legătură cu mila. Mila față de ceilalți ne plasează într-o poziție de superioritate și nu conține nicio empatie. Mesajul ei este mai degrabă „uite ce ți s-a întâmplat – mie nu mi se poate întâmpla, eu nu mă văd în postura ta.”. Mila față de sine, ne poate plasa într-un rol de victimă „săracul de mine, uite ce am pățit, nu am ce să fac”. Lipsa compasiunii ne îndepărtează de noi înșine, dă mai tare volumul criticului interior, iar față de ceilalți ne amorțește emoțional, blocând relațiile hrănitoare, benefice.

Citeste
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective

Nu cred că este dificil pentru cineva să își seteze un obiectiv. De regulă, acest lucru începe cu „eu vreau să…” și iată, ne-am setat un obiectiv. Sau nu? Oare este suficient să vrem ceva? Din experiența noastră de viață știm că odată ce am spus că „vrem să…” am și făcut acel lucru? Am atins acel obiectiv? Sau, undeva, pe parcurs, ne-am poticnit, am găsit scuze și motive pentru a amâna împlinirea lui, am dat vina pe factori externi sau ni s-a diminuat motivația internă, am clacat și am abandonat?

Citeste