Cum ne autosabotăm prin procrastinare
Tu cât de des apelezi la procrastinare? Te-ai întrebat de ce faci acest lucru? Iată de ce este un obicei nesănătos și cum să controlăm această tendință.
Citește și:
Nu te lăsa definită de propriile gânduri
Învață să îți gestionezi corect nevoia de control
De câte ori nu ți s-a întâmplat să „lași pe mâine” sau chiar pe poimâine ceva ce puteai face chiar azi? De câte ori nu ți s-a întâmplat să amâni decizii sau planuri pe o perioadă de timp nedeterminată, conștient fiind că acele lucruri ți-ar putea aduce un beneficiu sau poate chiar o schimbare pozitivă în viața ta?
Dacă răspunzând la aceste întrebări îți vin în minte diverse situații de viață în care ai amânat în mod repetat sau pe termen nelimitat luarea unor decizii, punerea în aplicare a unor planuri sau îndeplinirea unor sarcini, atunci înseamnă că la mijloc este vorba de procrastinare.
Deși am putea fi tentați să credem ca procrastinarea depinde doar de voință, în realitate aceasta este un proces complex, care este influențat atât de factori interni, cât și de o serie de factori externi.
Printre factorii interni ai procrastinării putem menționa: lipsa informațiilor, cunoștințelor sau abilităților necesare pentru a îndeplini o activitate; standardele nerealiste și tendința către perfecționism; teama de eșec sau de judecată de valoare a celorlalți; teama de succes; absența motivației; lipsa de organizare sau planificarea defectuoasă a timpului.
Dar asta nu este tot, căci la această listă se adaugă și factori externi precum: lipsa unor recompense sau obținerea unor avantaje, lipsa timpului datorită programului supraîncărcat sau chiar obținerea unor rezultate pozitive ca rezultat al amânărilor repetate.
Așadar, la o analiză rapidă, tendința de amânare pe termen nedeterminat sau procrastinarea poate fi înțeleasă ca o modalitate de protecție pe care ne-o oferim pentru a ne proteja de trăirea unor emoții neplăcute sau chiar negative.
Dar la o privire mai atentă și mai detaliată, putem observa cu ușurință că toate acestea sunt doar false „beneficii” pentru, că în esență, tot ce reușim să facem este să ne autosabotăm cu brio.
Procrastinarea te ține într-un cerc vicios
Deseori credem că prin amânare vom diminua riscul de a obține un rezultat nedorit sau de a ne confrunta cu frustrări sau dezamăgiri.
Însă, adoptând această strategie pierdem din vedere riscul real ca însăși aceste amânări repetate să devină o sursă de stres, de frustrare, neîncredere sau stimă de sine scăzută, dezamăgire.
Astfel că, deși inițial folosim procrastinarea pentru a evita sau pentru a ne proteja de eventuale circumstanțe, emoții sau rezultate neplăcute.
Ne putem trezi în situația în care rezultatul procrastinării să aibă un impact negativ mai puternic decât atunci când am face lucrurile sau am înfrunta situațiile la timpul lor.
De asemenea, amânările repetate ne fac să rămânem în zona de confort, în acea zonă de „siguranță personală”.
Însă ar fi să înțelegem că atât timp cât acționăm în același mod, atât timp cât facem lucrurile folosind aceeași „rețetă sigură”, dar lipsită de împliniri și satisfacții, nu există loc pentru creșterea și dezvoltarea personală.
Pentru că, nu-i așa, făcând zi de zi același lucru, acționând mereu la fel, neasumându-ne nici cel mai mic risc, nu putem obține rezultate diferite.
Astfel, rămânem prinși în cercul vicios al acelorași situații de viață, al acelorași conflicte interne, al acelorași comportamente care nu ne aduc niciun beneficiu, al acelorași dorințe neîmplinite și frustrări. Rămânem la fel, dar totuși tânjind în adâncul ființei noastre spre un „mai bine”.
Mai mult, putem considera că, amânând momentul, pe viitor vom fi mai informați, mai pregătiți și mai capabili pentru a duce la bun sfârșit sarcina sau activitatea respectivă.
Aflați în această situație, ar fi util să ne întrebăm, la modul cel mai sincer, de cine depinde ca noi să obținem informațiile de care avem nevoie pentru a ne simți pregătiți și capabili. Cumva de noi înșine?
Și dacă totul depinde de noi, iar rezultatele ar fi în beneficiul nostru, de ce am acționa mâine, poimâine sau în oricare altă zi în afară de azi?
De ce am tărăgăna, am bloca sau chiar elimina o șansă care ne-ar putea conduce către „mai binele” nostru?
Care ar fi avantajul de a procrastina și de a continua să ne autosabotăm?
Este posibil ca răspunsurile la toate aceste întrebări să le știm deja, căci poate ni le-am oferit în discuțiile pe care le avem cu noi înșine.
Ar trebui să ne găsim puterea să le scoatem la suprafață, să le verbalizăm, să le analizăm, să vedem ce ne aduce cele mai mari beneficii și cele mai mici costuri: procrastinarea sau trecerea la fapte? Iar apoi, în cunoștință de cauză, să luăm cele mai bune decizii și să trecem la acțiune pentru împlinirea prezentului și viitorul nostru.
De Andra Zaharia, psihoterapeut integrativ, psiholog clinician
consiliere vocațională și dezvoltare personală
Tel.: 0726.757.396
andrazaharia.weebly.com
Foto: shutterstock.com
