Cum ne educam empatia

Pentru a-i putea intelege pe cei din jur, dar si pe noi insene mai bine, empatia este o trasatura de care avem nevoie. Iata cum putem sa ne dezvoltam acest mod de abordare.

 

Ce este empatia?

Empatia este o ipoteza pe care noi o facem despre celalalt pe baza unei combinatii de informatii de tip cognitiv, emotional si visceral.

Pentru a putea sa fim empatice trebuie mai intai sa avem o foarte buna constientizare de sine si un grad inalt de auto-intelegere. In plus, empatia fata de celalalt necesita un nivel suficient de bun de empatie fata de propria persoana.

Renumitul analist Heinz Kohut afirma foarte limpede si explicit ca empatia este incercarea noastra de a experimenta lumea interioara a celuilalt fara a ne pierde insa obiectivitatea.

Cu alte cuvinte, sa pastram permanent in mintea noastra propria perspectiva in timp ce ne imaginam cum este sa fii in locul celuilalt.

Realizam astfel o miscare permanenta intre ceea ce este in noi si ceea ce ne imaginam ca este in interiorul celuilalt (acest proces sta la baza relatiei terapeutice).

Atunci cand granitele nu mai sunt clare, devin difuze si propriile experiente sunt presupuse a fi identice cu ale celuilalt, nu mai vorbim de empatie ci de fuziune sau de identificare.

Acestea sunt stari primitive si adeseori patologice pentru ca sunt lipsite de perspectiva si de constientizarea granitelor.

 

Caracteristicile empatiei

In primul rand, empatia ne permite sa abordam lucrurile din perspectiva celuilalt sau sa admitem ca perspectiva sa este adevarul sau.

Intelegem astfel diferentele si le acceptam ca fiind reale. Totodata, ea ne ajuta sa adoptam o atitudine non-critica, non-evaluativa, ceea ce este uneori destul de greu.

Traind in medii care ofera din plin critici si evaluari, mai mult sau mai putin juste, mai mult sau mai putin necesare, empatia vine ca o ajustare a acestei dinamici.

Tot prin empatie putem recunoaste si intelege emotiile pe care le simte celalalt si ii putem comunica acest lucru.

Sa fii empatica inseamna sa simti alaturi de celalalt: cand cineva ne spune „Sunt blocat / sunt coplesit / imi e greu aici, nu stiu unde ma aflu', ea ne permite sa ne alaturam acelei persoane in zona in care s-a blocat si sa ii transmitem mesajul „stiu cum e aici, unde esti tu. Dar nu esti singur.'

Dintr-o alta perspectiva, simpatia ne-ar face sa spunem „Pai, e cam rau acolo, nu-i asa? Nu vrei un sandvici?' …

Empatia presupune a alege constient vulnerabilitatea, fiindca pentru a ma conecta cu tine, profund, eu trebuie mai intai sa ma conectez cu o parte din mine care stie despre ce e vorba, care stie exact cum te simti tu.

Atunci cand cineva ne impartaseste ceva de genul „Am pierdut sarcina' sau „Casatoria mea e pe duca' nu spunem, pline de simpatie „Cel putin stii ca poti ramane insarcinata' sau „Cel putin ai o casnicie'…

Putem sa ne conectam emotional cu acea persoana spunand doar „Nu stiu ce sa iti zic despre toate astea, dar iti sunt recunoscatoare ca ai impartasit cu mine ceea ce simti si ceea ce ti se intampla'.

Rar se intampla ca un raspuns sa aduca mai mare alinare decat acesta. Alinarea vine, nu atat din cuvinte cat din conexiune, din sentimentul de a fi inteles.

 

Cum ne dezvoltam aceasta abilitate

In primul rand, invata sa asculti. Acest lucru inseamna sa asculti activ, cu intentie si sa fii prezenta acolo pentru interlocutor. In timp ce asculti cuvintele, dezvolta-ti o a treia ureche pentru mesajul non-verbal.

Fii atenta la ritmul acestuia, incarcatura emotionala a mesajului si incearca sa descifrezi ce nevoi sufletesti si ce motivatii traieste interolcutorul tau in timp ce iti vorbeste. Tu, daca ai spune ce ar spune el, ce ai simti de fapt in interiorul tau?

Inainte de a-i raspunde, asigura-te ca ai inteles corect mesajul pe care vrea sa ti-l transmita, pune-i intrebari de clarificare, in special despre experienta lui interioara.

De asemenea, permite-i acestei persoane sa inteleaga faptul ca ai ascultat si ai auzit mesajul sau. Exprima si tu ce simti la auzul mesajului sau.

Deschiderea aceasta va crea o legatura empatica foarte solida intre voi. Empatia este „o strada cu doua sensuri' bazata pe intelegere, ascultare, prezenta si deschidere de ambele parti.

Propune-ti sa limitezi interactiunea cu tehnologia: cate ore stai online si unde. De exemplu, cand astepti sau calatoresti cu un mijloc de transport, cand esti blocata in trafic, nu te repezi la telefon, tableta sau laptop ci, mai degraba, priveste in jurul tau.

Incearca sa citesti fetele oamenilor, gesturile lor, sa asculti vocile lor, sa le distingi, sa incerci sa intelegi de ce spun anumite lucruri, de ce actioneaza intr-un anume fel, de ce gesticuleaza, vocifereaza sau tac retrasi.

Gandeste-te care ar fi emotiile lor: Sunt frustrati? Fericiti? Dezamagiti? Furiosi? Tristi? Entuziasti? Se uita cu totii in telefoane? Evita contactul vizual? Cum interactioneaza cuplurile? Adolescentii? Varstnicii? Parintii si copiii?

De asemenea, fii curioasa cu privire la straini: priveste-ti vecinul de compartiment, persoanele care stau langa tine la coada la casa de marcat, la posta, la banca si imagineaza-ti cum arata lumea interioara a persoanei respective.

In fiecare saptamana incearca sa ai o conversatie, chiar si scurta, cu o persoana noua, straina: casiera la supermarket, postasul, curierul.

 

O alta abordare a conflictelor

Atunci cand ai un conflict sau un schimb de argumente contrare cu cineva, inceteaza sa ramai blocata in perspectiva ta si sa tii cu dintii de adevarul sau dreptatea pe care stii ca le ai.

Propune-ti sa privesti lucrurile din perspectiva celuilalt: coleg de serviciu, iubit, vecin, parinte, etc. Ce il face sa fie atat de tensionat, nervos sau incapatanat? In ce context are el acest conflict cu tine? Care sunt nevoile, motivatiile si emotiile lui?

Daca iti este greu sa te pui direct in locul lui, iesi in afara tabloului de ansamblu, si priveste scena ca fiind un al treilea care va vede pe voi doi contraargumentand. Incearca sa pendulezi flexibil intre cele doua pozitii conflictuale, seturi de pareri opuse, argumente.

Pentru fiecare persoana cu care ai o discutie in contradictoriu si fata de care poate esti tentata sa scoti in evidenta diferentele, exerseaza gasirea punctelor comune: ce ne uneste in loc de ce ne desparte. Imagineaza-ti in detaliu ca traiesti viata acelei persoane, in cele mai mici amanunte posibile.

Corpul este un aliat foarte bun in descifrarea, intelegerea si modularea emotilor, atat pe ale tale cat si pe ale celorlalti. Fa exercitii de constientizare corporala, practica Yoga, meditatia, in special meditatia compasiunii.

 

Cum putem practica meditatia compasiunii?

Putem practica acest tip de meditatie timp de 5-10 minute, de minim 4 ori pe saptamana astfel:

Vizualizeaza o persoana draga intr-o perioada a vietii in care aceasta suferea. Cu aceasta imagine clara in minte, concentreaza-te asupra dorintei ca suferinta ei sa inceteze, repetand in tacere o fraza ca: „Fie sa nu ai parte de suferinta, fie sa traiesti bucuria si sa iti fie bine!'.

La fiecare inspiratie imagineaza-ti ca absorbi suferinta acestei persoane dragi. Simte-o visceral. Sau imagineaza-ti ca suferinta o paraseste pe ea de fiecare data cand tu inspiri, ca o ceata care se topeste intr-un soare stralucitor.

La fiecare expir imagineaza-ti ca suferinta ei se transforma in compasiune. Directioneaza aceasta compasiune catre ea: in timp ce expiri imagineaza-ti respiratia ta plutind catre ea, un dar de empatie, compasiune si dragoste care o va invalui si va patrunde in sufletul ei, alinandu-i durerea.

 

Bibliografie:

„The Power of Empathy”, Dr Brene Brown

Creierul si inteligenta emotionala, R. J. Davidson, S. Begley, ed. Litera, 2013

 

De Florentina Mandoc, psihoterapeut individual integrativ, cuplu EFT, trauma EMDR, Pitesti

Tel.: 0740.034.940

Foto: 123rf.com

Comentează și tu
Recomandări
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică

Tulburarea obsesiv-compulsivă sau OCD-ul despre care am tot auzit este o tulburare ce are la bază conflictul de ambivalență, adică conflictul dintre dragoste și ură. De el se leagă și dorința de control, încăpățânarea sau avariția.

Citeste
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice

Oare este posibil să nu te lași controlată de emoții puternice? Psihologul Irina Doiciu ne dă câteva indicii despre cum ne putem gestiona propria impulsivitate.

Citeste
Cum ne explicăm impulsivitatea
Cum ne explicăm impulsivitatea

Impulsivitatea este definită ca o lipsă de stăpânire de sine, o predispoziție pentru acțiuni rapide și neplanificate ca răspuns al unui stimul intern sau extern, fără analiza consecințelor asupra ta sau a celorlalți. Sună complicat?

Citeste
Cum ne educam empatia
Cum ne educam empatia

Pentru a-i putea intelege pe cei din jur, dar si pe noi insene mai bine, empatia este o trasatura de care avem nevoie. Iata cum putem sa ne dezvoltam acest mod de abordare.

Citeste
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău

În primul rând, compasiunea nu are nicio legătură cu mila. Mila față de ceilalți ne plasează într-o poziție de superioritate și nu conține nicio empatie. Mesajul ei este mai degrabă „uite ce ți s-a întâmplat – mie nu mi se poate întâmpla, eu nu mă văd în postura ta.”. Mila față de sine, ne poate plasa într-un rol de victimă „săracul de mine, uite ce am pățit, nu am ce să fac”. Lipsa compasiunii ne îndepărtează de noi înșine, dă mai tare volumul criticului interior, iar față de ceilalți ne amorțește emoțional, blocând relațiile hrănitoare, benefice.

Citeste
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective

Nu cred că este dificil pentru cineva să își seteze un obiectiv. De regulă, acest lucru începe cu „eu vreau să…” și iată, ne-am setat un obiectiv. Sau nu? Oare este suficient să vrem ceva? Din experiența noastră de viață știm că odată ce am spus că „vrem să…” am și făcut acel lucru? Am atins acel obiectiv? Sau, undeva, pe parcurs, ne-am poticnit, am găsit scuze și motive pentru a amâna împlinirea lui, am dat vina pe factori externi sau ni s-a diminuat motivația internă, am clacat și am abandonat?

Citeste