Cum ne identificăm convingerile iraționale
Convingerile iraționale ne oferă un tipar de gândire pe care îl identificăm greu și pe care, astfel, îl păstrăm cu noi, în detrimentul unei vieți echilibrate. Iată cum le putem identifica și ce avem de făcut.
Citește și:
Cum practicăm ascultarea empatică
Gestalt terapia: o soluție pentru anxietate
Ați observat vreodată că urmați un anumit model sau pattern în modul vostru de a gândi, de a trage concluzii, de a lua decizii, de a percepe lumea din jurul vostru?
Atunci este foarte bine, pentru că tocmai despre acest model de a raționa va fi vorba în rândurile de mai jos, manieră de a gândi care ne poate juca feste atunci când credințele sau convingerile noastre se manifestă automat, și care, la o analiză mai atentă, vom vedea că sunt iraționale.
Așadar, convingerile iraționale pot fi considerate modele de a gândi, de a ne forma credințe, inexacte sau neconforme cu realitatea și care au capacitatea de a ne provoca stres psihologic.
David Burns a inventariat cele mai des întâlnite distorsiuni ale stilului de gândire.
Totul sau nimic – modul de a vedea lucrurile în alb sau negru, de a considera extremele lucrurilor/persoanelor de lângă noi care devin astfel perfecte sau îngrozitoare, de un success răsunător sau un eșec fără nicio speranță.
Suprageneralizarea sau generalizarea excesivă – tendința de a extrapola consecințele sau caracteristicile unei situații, la toate întâmplările de acel fel, prin folosirea cu precădere a lui «niciodată» sau a lui «mereu» (de exemplu, copilul sparge din greșeală o cană, iar părintele îl ceartă spunând «tu mereu ești neîndemânatic» sau partenerul de cuplu revine într-o zi obosit acasă și fără energia de a purta o conversație importantă, astfel că aude de la celălalt «tu niciodată nu mă asculți și niciodată nu îți pasă de mine»).
Filtrarea mentală cu focus pe aspectele negative – intervine atunci când luăm în calcul, spre exemplu, doar părțile nefericite ale unei situații, rezultatele slabe obținute de-a lungul timpului sau doar feedback-urile negative primite de la cei din jur.
Devalorizarea aspectelor pozitive – înclinația de a nu crede în mesajele pozitive din jurul nostru care, desi sunt manifestate, noi nu credem în ele sau nu credem că le merităm.
Citirea gândurilor – se referă la convingerea că știm ceea ce gândește o persoană despre noi și că aceste gânduri sunt cu siguranță negative, fără a avea dovezi și fără a ne verifica aceste convingeri.
Prezicerea viitorului – o distorsiune a stilului de a gândi, în strânsă legătură cu citirea gândurilor de mai sus, care ne împinge către a trage concluzii sau a face preziceri despre viitor, ca și cum noi știm exact ce se va întâmpla.
Viitorul nu mai este o sumă de posibilități, ci un lucru sigur, care se va întâmpla doar într-un anumit fel (de exemplu, credem cu tărie că nu vom fi niciodată un sofer bun, doar pentru că, momentan, nu ne descurcăm foarte bine la orele de la școala de șoferi).
Catrastofizarea sau minimalizarea unor situații – aceasta ar fi tendința de a exagera însemnătatea unor eșecuri sau de a minimaliza importanța unei realizări personale, fără a putea privi oricare dintre aceste situații în ansamblul lor.
Raționarea emoțională – sau considerarea unor emoții sau stări sufletești drept un fapt real și incontestabil (de exemplu, ne este frică de înălțimi, ceea ce va însemna automat că săritul cu parașuta este periculos).
Imperativele – se referă la acel «trebuie» pe care ni-l impunem sau pe care noi îl impunem altora, în situații unde nu este necesar; această rigiditate nu face decât să ne deschidă drumul spre dezamăgire și furie.
Etichetarea – o formă a generalizării excesive prin care emitem judecăți iraționale cu privire la persoana proprie, sau la cei din jurul nostrum, bazându-ne doar pe o anumită experiență sau o anumită întâmplare.
Personalizarea – se manifestă, de exemplu, atunci când luăm totul personal, când tot ce se întâmplă are legătură cu noi, când singurii vinovați pentru o anumită situație suntem noi.
Încercați să identificați la care dintre cele de mai sus faceți recurs, în mod automat, involuntar. Stările sufletești sunt determinate în mare măsură de atitudinile și gândurile nostre, astfel, tulburările emoționale pot fi cauzate de maniera irațională de a gândi și pot fi ameliorate prin schimbarea modelului de a gândi. Iată de ce este important să ne identificăm convingerile iraționale din timp și să ne construim moduri eficiente de combatere a acestora.
De Elena Constantin, psiholog, psihoterapeut în formare, consilier psihologic
Tel.: 0726.622.356
Foto: shutterstock.com
