Cum prevenim si combatem stresul

Stresul da boli cardiovasculare, probleme legate de varsta sau de dinamica sexuala. Cu toate acestea, nu stim sa-l identificam. Ca parte a Campaniei Nationale de Lupta impotriva Stresului, doamna doctor Luiza Spiru, presedinte al Fundatiei Ana Aslan International, vorbeste despre efectele perfide ale acestuia.

 

Boala generata de stres

Daca vorbim despre boala determinata de stres, atunci ne gandim la actiunea stresorilor de multe tipuri asupra individului, pe o durata lunga de timp.

In momentul in care stresul a dus la boala, se presupune ca actiunea a fost pe mai mult de doi ani de zile si au fost mai multi stresori. Pe care ii recunoastem sau nu.

Exista persoane educate, informate, care citesc si care incearca sa se regaseasca, sa se inteleaga in tumultul vietii cotidiene. Si mai exista persoane care se lasa duse de valul vietii si nu… isi permit nici macar un minut pe zi, cand sa puna punct oricarei activitati si sa se cufunde in propriul eu.

Aceste persoane sunt, din pacate, cele care fac boli de stres. Marea majoritate a celor ce se abandoneaza actiunii stresorilor…

 

Fiecare om este bombardat de stres

Nu exista oameni angajati, care traiesc si se misca, si care sa fie scutiti de stres. Orice fiinta e stresata. Dar oamenii sunt fiinte rationale si emotionale.

Daca ne lasam tarati de afluentul mare de stresori cotidieni, ne trezim ca suntem bolnavi si nu stim de ce. Boala este indusa de stresul care actioneaza din mai multe directii de mai bine de doi ani.

Apare epuizarea dupa sase luni de actiune zilnica, continua. Pe care nu o constientizam. Pentru ca unii recunosc ca au o problema, altii – nu. Si se lasa dusi de val, de multimea de agresori.

Mai sunt si cei care au fost stresati in copilarie. Ei pot sa se recupereze, daca accepta ca au probleme. Daca devin insi care au capacitate de instrospectie, care se privesc in oglinda si iau masuri. Dar ei sunt oameni educati, au inca un echilibru. Si mai intervine si sansa.

 

Anxietatea, frica, temerea

Cortexul respectivului incearca sa gestioneze situatiile stresante. Incearca sa aiba un raspuns, pregateste mici molecule (neurotransmitatori) care ar trebui sa pregateasca organismul sa faca fata. Emite semnale pe care omul le traduce prin stari pentru care se duce la medic.

Aceste stari sunt anxietatea, frica, temerea. Daca nu e asa ceva, exista modificarea acestor molecule pentru a da semnale la nivel de aparat cardiovascular: cresterea tensiunii arteriale cand e la serviciu, dar si acasa, oscilatii de tensiune.

Apare chiar si atunci cand facem actiuni care credem ca ne relaxeaza. Noi stim azi ca mersul la sala, sportul intens, poate fi stresant – de asemenea, poate da adictie.

 

Stresorii pot crea adictie

Alcool, fumat, dependenta de sex… Adictia e urmarea manifestarii stresorilor pe o durata mai lunga de timp, cand nu s-au luat masuri. Daca nu a existat capacitatea de introspectie, intrebarea cu privire la sensul actiunii, la fel.

La stres, creierul emite semnale la nivel de aparat cardiovascular: palpitatii, schimbari ale dispozitiei. Dimineata, plec optimist la birou. Intru acolo in stare de lupta, dupa program ajung acasa, ma aflu sub influenta hormonilor de stres.

Acasa, ma astept sa fiu relaxat. Dar ce sa vezi? Ne manifestam nervii asupra persoanelor dragi. Ani de zile tot asa, pana cand ajungem sa ne decompensam total.

Cand raspunsul pe care cortexul il da de la primul stresor nu mai face fata lipsei pentru care a fost solicitat, apare incet, incet un dezechilibru.

El devine tot mai mare, ne trezim cu anxietate, depresie, insomnii, sindrom anxios depresiv. Azi, vorbim de aceste boli la nivel de societate. Tot mai multi oameni se confrunta cu astfel de boli.

Comunicarea virtuala, atat de iubita azi, e un stresor major pentru cortexul uman. El nu a fost creat pentru comunicare virtuala. Cortexul reprezinta partea cea mai importanta a eului nostru.

Atunci cand vedem semne si simptome, trebuie sa ne gandim noi, ca medici, ca pacientul acela e stresat. Medicul de familie care primeste prima data un om la consultatie trebuie sa fie pregatit sa intrebe ceva despre stresorii cronici pe care ii poate identifica la un pacient.

Intrebarea „sunteti stresat profesional sau acasa? Aveti probleme?, acest minichestionar de un minut, trebuie sa figureze in foaia de observatie a unui medic de familie.

De la o singura intrebare poti ajunge la cauza unei boli. Daca oamenii ignora faptul ca traiesc in stres, invariabil, vor ajunge la boala. Aparatul cardio e primul loc unde se manifesta.

Acolo unde exista o vulnerabilitate genetica sau din cauza interactiei cu mediul pot aparea reactii ale stresului cronic la nivel de aparat respirator (alergii), pe sistem imunitar sau reproducator. Azi, dinamica sexuala reprezinta o probema la tineri, femei si barbati, deopotriva.

 

Bombardamentul vizual si auditiv

Bombardamentul vizual si auditiv gaseste cortexul copiilor nepregatit pentru informatii (pornografice) si le dezvolta curiozitatea cu privire la sexualitate. Gandirea abstracta e modificata precoce, tinerii sunt nepregatiti pentru astfel de informatii.

Ei intra prematur in aceste experiente de viata, apoi li se pare ca asta e normalitatea – dar, de fapt, sunt alti agresori cu care se obisnuiesc. De aceea, discutam de probleme legate de dinamica sexuala la tineri. Accesul la satisfacerea curiozitatii lor exista, dar satisfactia emotionala e mica.

Creierul emotional este ignorat, oamenii nu stiu ce este iubirea, de fapt, nu mai cunosc acel sentiment, li se pare ca iubirea poate fi cumparata.

Apoi vorbim de dereglari ale menstrei, fetitele au tot mai devreme prima menstruatie. Azi, vorbim de o medie de 10 de ani de intrare in pubertate!

Sunt generatii pregatite precoce, dar nu si prin bagajul cortical emotional. Asta e tot o agresiune, un stresor. Axul hipotalamo-hipofizar care coordoneaza sanatatea endocrina este controlat central. Daca cortexul e bombardat de stresori, el incearca sa faca fata, dar va afecta si sistemul neuroendocrin.

Avem tot mai multe femei tinere care au probleme legate de intrarea timpurie la menopauza. Colegii nostri ginecologi si endocrinologi sunt ingrijorati.

Medicina traditionala nu mai face fata acum nevoii de abordare integrata a fenomenului de sanatate, care sa include noiii factori de influenta, intre care si stresul. Si traim tot mai mult, dar depinde cum traim.

Istoria ultimilor 50 de ani a vazut cresterea bolilor care afecteaza populatia: bolile cerebro-vasculare, alcoolismul, accidentele vasculare cerebrale. Ele scad sansa la independenta la varste inaintate.

 

Prof. dr. Luiza Spiru, profesor de medicina Geriatrie-Gerontologie-Psihogeriatrie la Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila Bucuresti

Presedinte al Fundatiei „Ana Aslan International

Foto: shutterstock.com

 

 

Comentează și tu
Recomandări
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică

Tulburarea obsesiv-compulsivă sau OCD-ul despre care am tot auzit este o tulburare ce are la bază conflictul de ambivalență, adică conflictul dintre dragoste și ură. De el se leagă și dorința de control, încăpățânarea sau avariția.

Citeste
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice

Oare este posibil să nu te lași controlată de emoții puternice? Psihologul Irina Doiciu ne dă câteva indicii despre cum ne putem gestiona propria impulsivitate.

Citeste
Cum ne explicăm impulsivitatea
Cum ne explicăm impulsivitatea

Impulsivitatea este definită ca o lipsă de stăpânire de sine, o predispoziție pentru acțiuni rapide și neplanificate ca răspuns al unui stimul intern sau extern, fără analiza consecințelor asupra ta sau a celorlalți. Sună complicat?

Citeste
Cum prevenim si combatem stresul
Cum prevenim si combatem stresul

Stresul da boli cardiovasculare, probleme legate de varsta sau de dinamica sexuala. Cu toate acestea, nu stim sa-l identificam. Ca parte a Campaniei Nationale de Lupta impotriva Stresului, doamna doctor Luiza Spiru, presedinte al Fundatiei Ana Aslan International, vorbeste despre efectele perfide ale acestuia.

Citeste
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău

În primul rând, compasiunea nu are nicio legătură cu mila. Mila față de ceilalți ne plasează într-o poziție de superioritate și nu conține nicio empatie. Mesajul ei este mai degrabă „uite ce ți s-a întâmplat – mie nu mi se poate întâmpla, eu nu mă văd în postura ta.”. Mila față de sine, ne poate plasa într-un rol de victimă „săracul de mine, uite ce am pățit, nu am ce să fac”. Lipsa compasiunii ne îndepărtează de noi înșine, dă mai tare volumul criticului interior, iar față de ceilalți ne amorțește emoțional, blocând relațiile hrănitoare, benefice.

Citeste
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective

Nu cred că este dificil pentru cineva să își seteze un obiectiv. De regulă, acest lucru începe cu „eu vreau să…” și iată, ne-am setat un obiectiv. Sau nu? Oare este suficient să vrem ceva? Din experiența noastră de viață știm că odată ce am spus că „vrem să…” am și făcut acel lucru? Am atins acel obiectiv? Sau, undeva, pe parcurs, ne-am poticnit, am găsit scuze și motive pentru a amâna împlinirea lui, am dat vina pe factori externi sau ni s-a diminuat motivația internă, am clacat și am abandonat?

Citeste