Cum putem da dovada de maturitate

Deseori provocarile vietii ne obliga sa dam dovada de maturitate. Daca si reusim acest lucru, este partea a doua. Iata cum putem reactiona (mai) matur.

 

Momentul maturizarii

Din punct de vedere biologic, devenim adulti odata cu iesirea din adolescenta, adica in jurul varstei de 18-20 de ani.

Tot la aceasta varsta, incepem sa simtim presiunea sociala: ar fi cazul sa stim exact ce vrem de la viata, ce profesie sa urmam, cand sa ne casatorim, cati copii o sa avem etc.

Cercetarile au aratat ca ajungem la maturitate abia in jurul varstei de 25 de ani, cand suntem deplin dezvoltati pe toate nivelurile vietii noastre: fizic, mental, emotional, spiritual etc.

Indiferent de varsta insa, sunt inevitabile momentele in care trebuie sa dam dovada de intelepciune, sa fim rationali si sa anticipam consecintele faptelor noastre, mai ales atunci cand deciziile pe care le luam ne pot schimba substantial viata.

 

Situatii in plan profesional

Imagineaza-ti ca ti se ofera promovarea mult asteptata, pentru care ai muncit din greu, dar… presupune relocarea in alt oras. Ce faci?

O solutie ar fi scrierea unei liste in care sa pui in balanta avantajele si dezavantajele. Te incanta noul job, provocarile, salariul, toata experienta pe care o presupune viata in alt oras, dar…

Totusi, ce te faci daca ai familie, copii, daca partenerul nu este de acord sau daca pur si simplu ti se pare prea greu sa te rupi de toate lucrurile cu care te-ai obisnuit si care alcatuiesc viata ta in prezent?

Se impun, in acest caz, o evaluare a prioritatilor, precum si comunicarea sincera si deschisa cu familia.

E posibil sa simti ca ceea ce faci nu iti mai aduce satisfactie, nu te mai implineste, nu mai dai randament la locul de munca, nu mai evoluezi, iar laudele cu care ai fost obisnuita sunt inlocuite de critici…

Sa fi facut o alegere gresita in adolescenta, atunci cand tu inca iti construiai identitatea, si sa fi ales o cariera care de fapt nu ti se potriveste?

Constientizarea acestui lucru necesita mult discernamant, autocunoastere si intelepciune. Iar pentru a schimba efectiv situatia si a o lua pe alt drum, cel potrivit, e nevoie de mult curaj si de depasirea granitelor zonei tale de confort.

Ai un sef coleric iar tu esti o fire impulsiva? Te enerveaza uneori asa de tare incat ai vrea sa-ti scrii demisia si sa pleci unde vezi cu ochii?

Mai gandeste-te: merita sa renunti la un serviciu pentru un moment de furie? Poate ar fi mai indicat sa-ti inviti seful la o discutie in care sa-i expui, in mod asertiv, ce te nemultumeste.

 

Situatii in familie sau in relatia de cuplu

Iubitul tau, de care esti indragostita pana peste cap, te cere in casatorie? In acest caz, ar trebui sa stii ca este o diferenta intre starea de indragostire' si iubirea care dureaza toata viata.

Intr-un studiu efectuat de antropologul Helen Fisher, asupra unui numar semnificativ de persoane fie indragostite, fie despartite, fie in relatii, s-a observat ca, atunci cand ne indragostim, creierul nostru provoaca adevarate avalanse chimice pe care noi le numim emotii.

Acestea alimenteaza pasiunea, obsesia, bucuria, gelozia, iar corpul uman nu poate rezista acestei avalanse mai mult de 12-18 luni.

Epuizarea starii de indragostire este proba de care trebuie sa treaca orice relatie pentru a putea vorbi despre o legatura pe termen lung.

O alta situatie in care o femeie face dovada nivelului maturitatii sale emotionale este aceea in care copilul sau pleaca din casa parinteasca.

Poate mama si-ar fi dorit un alt traseu pentru fiul sau fiica sa, ori ar fi vrut sa nu plece prea departe. Insa cel mai bun lucru pe care il poate face este sa isi sustina copilul pe drumul pe care el insusi si l-a ales.

 

Situatii in interactiunile cu ceilalti

Cu totii am trait clipe in care ne-am simtit raniti de cei de langa noi, mai mult sau mai putin apropiati, de o vorba aruncata, aparent inofensiva, dar care ne pune pe ganduri, intrebandu-ne: de ce, ce a vrut sa zica, cum isi permite, etc.

Chiar daca tendinta este de a lua totul personal si de a riposta, ar fi mai bine sa nu ne grabim sa iscam un conflict.

Poate celalalt are o zi mai proasta si nici nu-i trece prin cap ca a cauzat un asemenea disconfort. Si daca ne gandim ca, in general, ceea ce aratam in exterior este o reflexie a ceea ce continem in interior, avem un motiv in plus de a depasi rational episodul respectiv.

Si poate cea mai importanta dovada de maturitate este preluarea responsabilitatii asupra propriei vieti.

Toti ne pricepem sa gasim vinovati pentru ceea ce ni se intampla: parintii, seful, partenerul de viata, societatea, sistemul.

Cand constientizam ca nu suntem victime si ca puterea de a face tot ce ne dorim este in interiorul nostru, putem spune ca am atins maturitatea pe toate nivelurile vietii noastre.

 

De Adriana Ramona Mercea

Foto: hepta.ro

Comentează și tu
Recomandări
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică
Tulburarea obsesiv-compulsivă din perspectiva psihanalitică

Tulburarea obsesiv-compulsivă sau OCD-ul despre care am tot auzit este o tulburare ce are la bază conflictul de ambivalență, adică conflictul dintre dragoste și ură. De el se leagă și dorința de control, încăpățânarea sau avariția.

Citeste
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice
Cum să nu te lași controlată de emoții puternice

Oare este posibil să nu te lași controlată de emoții puternice? Psihologul Irina Doiciu ne dă câteva indicii despre cum ne putem gestiona propria impulsivitate.

Citeste
Cum ne explicăm impulsivitatea
Cum ne explicăm impulsivitatea

Impulsivitatea este definită ca o lipsă de stăpânire de sine, o predispoziție pentru acțiuni rapide și neplanificate ca răspuns al unui stimul intern sau extern, fără analiza consecințelor asupra ta sau a celorlalți. Sună complicat?

Citeste
Cum putem da dovada de maturitate
Cum putem da dovada de maturitate

Deseori provocarile vietii ne obliga sa dam dovada de maturitate. Daca si reusim acest lucru, este partea a doua. Iata cum putem reactiona (mai) matur.

Citeste
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău
Compasiunea: Cum să ai o relație sănătoasă cu tine și cei din jurul tău

În primul rând, compasiunea nu are nicio legătură cu mila. Mila față de ceilalți ne plasează într-o poziție de superioritate și nu conține nicio empatie. Mesajul ei este mai degrabă „uite ce ți s-a întâmplat – mie nu mi se poate întâmpla, eu nu mă văd în postura ta.”. Mila față de sine, ne poate plasa într-un rol de victimă „săracul de mine, uite ce am pățit, nu am ce să fac”. Lipsa compasiunii ne îndepărtează de noi înșine, dă mai tare volumul criticului interior, iar față de ceilalți ne amorțește emoțional, blocând relațiile hrănitoare, benefice.

Citeste
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective
De ce sunt necesare regulile pentru setarea de obiective

Nu cred că este dificil pentru cineva să își seteze un obiectiv. De regulă, acest lucru începe cu „eu vreau să…” și iată, ne-am setat un obiectiv. Sau nu? Oare este suficient să vrem ceva? Din experiența noastră de viață știm că odată ce am spus că „vrem să…” am și făcut acel lucru? Am atins acel obiectiv? Sau, undeva, pe parcurs, ne-am poticnit, am găsit scuze și motive pentru a amâna împlinirea lui, am dat vina pe factori externi sau ni s-a diminuat motivația internă, am clacat și am abandonat?

Citeste